Poeți

ANA ANDREI este heteronimul Anei Paraschivescu, după primele două cărți „Între un coșmar și o fotografie frumoasă”, C.D.P.L., 2020 și „Bărbații noștri de nisip”, Editura Aius, 2022.  S-a născut pe 9 mai 1977 în Craiova, locul în care a rămas și unde predă româna, la Colegiul Economic „Gheorghe Chițu”. În prezent, colaborează la Ateneu, Mozaicul, SpectActor, Liternet, Bucovina literară, Argeș, Apostrof, Matca, Scriptor, Familia etc. Este, de șase ani, co-organizatoare a clubului de lectură Smartopia, unde discută despre cărți, invită artiști și face lansări de carte. Din primăvara acestui an, găsește căi noi de a descoperi poezia ca limbaj al prieteniei prin clubul „Poetry, open terapy” (POT) care reunește, sub egida Casei Studenților din Craiova, tineri talentați și interesați de scris. În 2022, a participat la taberele de creație organizate de Memorialul Ipotești, respectiv de Biblioteca Municipală „George Sbârcea” din Toplița. În toamna și iarna 2023, a citit versuri în cadrul festivalurilor  internaționale de la București și Timișoara. Tot în 2023, a câștigat concursul Editurii Itaca din Dublin, unde a apărut a treia carte a sa, „Tristețea draft”.

OVIDIU BALINT. În prezent manager al Hub cultural mARTA, o instituție de cultură proaspăt înființată în subordinea Primăriei Arad, Ovidiu Balint are o experiență în management cultural de peste 25 de ani, conducând atât activitatea unor instituții publice, cât și a unor ONG-uri.

Debutează în literatură cu poezii publicate în Franța, în 1990, în revista studențească ”Co-incidence” din Aix-en-Provence. Debutează în jurnalism tot în 1990 în prima publicație privată din Arad, ”Litera de tipar”. Volumul de debut ”Carte de colorat poeme”, Editura Mirador, 1997, primește Premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Arad. Ca manager cultural a condus proiectul care a pus în scenă spectacolul ”Hymnus”, în regia lui Radu Dinulescu, în parteneriat cu Teatrul ”Fani Tardini” din Galați, spectacol care a câștigat în 2008 Marele Premiu ”Coupe de coeur de la Presse” la Festivalul de Teatru de la Avignon (Franța). Este fondatorul Festivalului de Teatru și Film Underground de la Arad, care va continua în anul 2024.

ELENA BĂLĂȘANU (n. 1982, Caracal) este absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității din Craiova. A obținut numeroase premii literare, printre care: Premiul Special pentru un autor din Oltenia la Concursul Naţional de Poezie „Traian Demetrescu”, Craiova, 2019 și Marele Premiu la Concursul Național de Poezie „Panait Cerna”, Tulcea, 2018. A publicat poezie în revistele Mozaicul, Scrisul Românesc, Prăvălia culturală, Ateneu, Spații culturale, Ex Ponto, Bucovina Literară, Ramuri, pe platformele literare O mie de semne, Noise Poetry și 7 ARTE. De asemenea, a susținut lecturi publice la Institutul Blecher. A debutat editorial cu volumul „Singurătatea nu ne face mai buni”, Editura Aius, Craiova, 2020. Volumul s-a aflat pe lista lungă pentru premiul  „Cartea de Poezie a Anului”, secțiunea Debutanți, decernat de Asociația Română a Creatorilor Culturali și Artiștilor  și a primit Premiul pentru Debut din partea Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Craiova.

DAN MIRCEA CIPARIU (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra).

În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București.

În 2022, a publicat volumul META VERS, cu 7 ilustrații de Mihai Zgondoiu, la Editura Vellant, carte distinsă cu Premiul Special al revistei Ficțiunea OPT M și cu Premiul Național pentru Poezie ”Vasile Voiculescu” . În 2023, a publicat Gloria Veselia și Ursulețul Cipi, cu ilustrații de Raluca Neferu, la Editura Ars Libri, și Pe Planeta Moș Crăciun, cu ilustrații de Raluca Neferu, la Editura Ars Libri.

RITA CHIRIAN, n. 1982, a publicat patru volume de poezie: Sevraj (Vinea, 2006), Poker face (Vinea, 2010), Asperger (Cartea Românească, 2012), Casa fleacurilor (Casa de Editură Max Blecher, 2016). A primit, printre altele, Premiul Național „Mihai Eminescu” pentru debut în poezie în 2007 și Premiul Tânărul Scriitor al anului 2016. Trăiește la Sibiu.

NICOLAE COANDE (n. 23 septembrie 1962, Osica de Sus, Olt). Trăiește în Craiova, unde propune întâlniri cu scriitori, poeți, artiști români și străini, pentru ca gustul literaturii și aroma prieteniei să nu dispară din oraș. A publicat unsprezece cărți de poezie și două antologii lirice. Cea mai recentă, „33 de cântece pentru Didgeridoo” (Editura Tracus Arte, 2023). Cărți de publicistică, interviuri, eseu, critică literară. Cea mai recentă, „Manualul vânătorului de poeți”, vol. I-II (Editura Hoffman, 2021). Premii pentru poezie ale Uniunii Scriitorilor din România pentru plachetele de poezie „În margine”, respectiv „fundătura homer” (1995, 2002). Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (2017) pentru placheta de poezie „Plagiator. 1962”. Editor-fondator al revistei Teatrului Național Craiova, „SpectActor” (din anul 2006). Este realizator și moderator al „Întâlnirilor SpectActor”, un eveniment cultural găzduit din anul 2010 de Naționalul craiovean, și al evenimentului „Adunarea Poeților” (din anul 2016). Anterior a inițiat „Duminici de Poezie în teatru” (2010-2016). Coordonează Festivalul de Literatură și Dramaturgie „Patrel Berceanu” (din anul 2019). Scriitor în rezidență în Germania, Austria, Elveția, Spania.

DAN COMAN s-a născut pe 27 iulie 1975 la Gersa, Bistrița-Năsăud. A debutat cu volumul de poezie anul cârtiței galbene (Timpul, 2003), urmat de ghinga (Vinea, 2005), Dicționarul Mara (Cartier, 2009) și Insectarul Coman (Charmides, 2017; Premiul Radio România Cultural, Premiul Observator cultural, Premiul Cartea de poezie a anului 2017 la Gala tinerilor scriitori). În 2004 primește Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu”, Opera Prima, și Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din România. În 2010 obține Premiul pentru poezie acordat de Radio România Cultural, iar în 2011 Vilenica Crystal Prize, Slovenia. A publicat de asemenea volumele de proză Irezistibil (Cartea Românească, 2010), Parohia (Cartea Românească, 2012; Polirom, 2017), Căsnicie (Polirom, 2015, 2016), aceste lucruri care nu se vor schimba niciodată (Polirom, 2019), Ce preferi? (povestiri, Polirom, 2022) precum și biografia romanțată Enescu. Caiete de repetiții (Polirom, 2019).

TEODORA COMAN (născută în Sibiu) a publicat cinci volume de poezie: ,,cârtița de mansardă” (2012), ,,foloase necuvenite” (2017), ,,soft guerilla” (2019) la Casa de Editură Max Blecher, ,,Lucy” (2021) la Editura Tracus Arte și ,,Piesă de rezistență” (2023) la Editura Nemira, Colecția Vorpal coordonată de Svetlana Cârstean, în urma câștigării Burselor și Rezidențelor de creație Cărturești din același an.
Din 2011 este redactor al revistei Poesis Internațional, în care publică recenzii și traduceri literare.

IOANA CRĂCIUNESCU (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: „Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; „Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; „Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; „Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; „Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; „Supa de ceapă / Soupe à l’oignon”, Editura Brumar, Timișoara, 2007; „Mon general”, Editura Tracus Arte, 2017, „Piața Chibrit”, Editura Charmides, 2017. În 2021, a publicat volumul de poezie „Chit sau dublu”, Editura Charmides, care a primit Premiul APLER -Cartea de Poezie a anuui 2021.  Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978).

LUCIA CUCIUREANU. Nu o mai interesează anul nașterii și nici al…, din moment ce „vom trăi în veșnicie”. Așa au spus, recent, oamenii de știință, n-a inventat ea axioma.

A publicat șase cărți de poezie – „Drept în inimă”, „Leac și miere”, „Lasă apa să curgă”, „O sută de kilometri mai la nord”, „Goethe cu frișcă”, „Livada cu spaime” (și altele, de critică și eseu). Acum se îndreaptă, cu pași ușori, spre a șaptea carte de poezie.

Va mai scrie atâta timp cât AI nu-i va copia stilul. Și, dacă se va întâmpla asta, are multe lucruri de recuperat. În primul rând, Iubirea.

MIRCEA DINESCU (n. 1950, Slobozia) debutează cu poezie în 1967, în revista ”Luceafărul”, și editorial cu ”Invocație nimănui” (1971), volum distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Debut. Este redactor la ”Luceafărul” (1976 – 1982) și ”România literară” (1982 – 1989). Talentul literar remarcat de numeroși critici (Lucian Raicu, Alex Ștefănescu, Nicolae Manolescu) este încununat cu numeroase premii literare (Premiul Herder, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Poezie, Premiul Academiei Române pentru Literatură ș.a.). În urma interviului acordat în februarie 1989 cotidianului Libération în care ataca explicit regimul Ceaușescu, este supus arestului la domiciliu și i se ia dreptul de semnătură. După revoluția din 22 decembrie 1989 este președintele Uniunii Scriitorilor (1990 – 1993) de unde a demisionat în urma unui scandal. Înființează revistele de satiră politică Academia Cațavencu (1990), Plai cu boi (2001) și Aspirina săracului (2003). A fost membru al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Mircea Dinescu este și fondatorul portului cultural Cetate (Dolj), primul port cultural din Europa. Prezență activă, una dintre personalitățile cunoscute ale societății civile, Mircea Dinescu are constante intervenții critice, televizate și publicistice. Volume publicate (selectiv): ”Invocație nimănui” (Cartea Românească, 1971); ”Elegii de când eram mai tânăr” (Cartea Românească, 1973); ”Proprietarul de poduri” (Cartea Românească, 1976, 1978); ”La dispoziția dumneavoastră” (Cartea Românească,1979); ”Teroarea bunului simț” (Cartea Românească, 1980); ”Democrația naturii” (Cartea Românească, 1981); ”Exil pe o boabă de piper” (Cartea Românească, 1983); ”Rimbaud negustorul” (Cartea Românească, 1985); ”Moartea citește ziarul” (Cartea Românească, 1990); ”Femeile din secolul trecut. Poezii noi” (2004 – 2010), cu desene din seria Erotica Magna de Dan Erceanu (Fundația pentru Poezie Mircea Dinescu, 2010); ”Iubirea mea să scoată țări din criză” (Fundația pentru Poezie Mircea Dinescu, 2011); ”Colierul din bomboane de colivă”, apărut la Editura Fundației pentru Poezie Mircea Dinescu în 2017. În 2018, Mircea Dinescu a lansat la Londra o antologie de poeme din perioada 1973-2013, sub titlul „Întoarcerea barbarilor” / “The Barbarians’ Return”, la Bloodaxe, una dintre cele mai influente edituri de poezie din spațiul anglo-saxon. În 2019, i-a apărut volumul de poezie ”Scaunul cu trei picioare”, Editura Fundației pentru Poezie Mircea Dinescu. În 2023, publică volumul de poezie ”Corabia nebunilor”, Editura Fundației pentru Poezie Mircea Dinescu.

TEODOR DUNĂ (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat volumele: trenul de treieşunu februarie, Editura Vinea (2002 – Premiul Național „Mihai Eminescu”, Opera Prima, Botoșani); catafazii, Editura Vinea (2005); de-a viul, Editura Cartea Românească (2010); obiecte umane, Editura Cartea Românească (2015 – Premiul Cartea de Poezie a anului 2015, Gala Tinerilor Scriitori), kirilă, Editura Tracus Arte (2017 – Premiul „Matei Brâncoveanu” pentru Literatură) și flașneta babel, Editura Nemira (2022 – Premiul revistei Ateneu și Premiul ARCCA). Grupaje din poemele sale au fost traduse în engleză, germană, franceză, spaniolă, portugheză, bulgară, maghiară.

GELA ENEA. 18 volume publicate: poezie, proză, literatură pentru copii, cronică de întâmpinare, eseuri, cărți științifico-metodice, printre care,  silueta unei melancolii de marți,  volum plurilingv, cu o prefață de Alexandru Cistelecan, eu sunt Lilith, cu o prezentare pe coperta a IV-a de Horia Gârbea, sună-mă cu taxă inversă, cu o prezentare pe coperta a IV-a de Varujan Vosganian,  butonul de panică,  volum bilingv, lb. română, lb. spaniolă, cu o prezentare de Gabriela Gheorghișor, traducerea de Laura Cătălina Dragomir, Cartea de identitate critică, volum de cronici, premiat de Comitetul de conducere al Filialei Craiova a USR și același volum, premiat la Saloanele Liviu Rebreanu, Bistrița,  în  anul 2023. Colaborare la reviste ale Uniunii Scriitorilor sau sub egida Uniunii. Mai multe premii pentru poezie.

MIHAI FIRICĂ. S-a născut la 26 iulie 1970 în Craiova. A studiat Litere-istorie și Drept, având o specializare post-universitară în Managementul relațiilor internaționale. A urmat mai multe cursuri și stagii de pregătire în jurnalism organizate de CJI în România, Bulgaria și Croația, precum și ale Institutului Diplomatic Român. A debutat ca poet în revista „Ramuri” în 1989, a colaborat cu cele mai importante publicații de cultură din România. Versurile sale au apărut în numeroase publicații, volume și antologii internaționale, fiind traduse în spaniolă, franceză, engleză, chineză, albaneză, sârbă, japoneză, arabă, bulgară, azeră, rusă, italiană. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Oltenia din 1997. În martie 2023 a fost ales Președinte al Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România. Este vicepreședinte al Asociației Internaționale a Scriitorilor „P. Bogdani” cu sediul în Bruxelles. A ocupat funcția de Secretar de stat în Ministerul Culturii (mai 2020 – februarie 2021) și consilier în cadrul aceluiași minister din 2021.

Activitatea literară și publicistică i-a adus recunoaștere prin decernarea a numeroase premii naționale și internaționale. Pentru volumul de „Biografie sumară” (1996) a primit Premiul pentru debut în poezie al Academiei Internaționale „Mihai Eminescu”. Cel de-al doilea volum de poezie „Limba șarpelui călător” (1997) a primit Premiul „Marin Sorescu” și Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Craiova. În 2006 a apărut o versiune revizuită a volumului „Limba șarpelui călător / The Tongue of Wandering Serpent” în română și engleză. Activitatea jurnalistică a fost consemnată în volumele „Insectarul cu molii” (2004), „Dinastia ticăloșilor” (2010) și “România puzzle. Ilustrate din rezervația de cleptozauri” (Editura „Aius”, 2015), trilogie remarcată de critica de specialitate pentru incisivitate și acuratețea analizei socio-politice. În 2017 a publicat volumul de versuri “Ultimele zile și viața de după”, volum tradus în albaneză, engleză și sârbă. Pentru activitatea literară și jurnalistică a fost distins cu mai multe premii acordate de reviste de prestigiu din România. În 2018 a primit Premiul pentru poezie din partea Asociației Internaționale a Scriitorilor P. Bogdani. Este prezent în numeroase antologii și volume colective atât cu creații lirice, cât și cu studii istorice.

ŞERBAN FOARŢĂ
Născut în 8 iulie 1942, la Turnu Severin.
Studii (primare, gimnaziale şi liceale), între 1949 şi 1960, în oraşul natal.
Studii universitare, între 1960 şi 1965, la Facultatea de Litere (secţia română-germană) a Universităţii Timişoara.
Doctoratul la Universitatea Timişoara, 1978, cu o teză asupra poeziei lui Ion Barbu.
De profesie scriitor, liber profesionist (cu mici excepţii) până în 1990.
Director al Teatrului Naţional din Timişoara (1990-1991).
Profesor, între 1992 şi 2005, la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Litere, secţia Jurnalism.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1970).
Hobby-uri: pian; pictură (cu vreo patru expoziţii la activ).
Autor a peste 100 de cărţi de versuri, eseuri, proză, articlerie şi traduceri.
Laureat a nu puţine premii literare, între care, cel mai prestigios, Premiul Naţional pentru poezie „Mihai Eminescu”, Botoşani, 15 ianuarie 2005.

SORIN GHERGUȚ: poet și traducător. A publicat volumele de versuri Trei (Editura Vellant, București, 2016), Orice. uverturi și reziduuri (Editura Pandora M – Grupul editorial Trei, București, 2011) și Time Out (Editura Timpul, Iași, 1998). Este coautor al volumelor colective Tablou de familie (Editura Leka-Brancuş, București, 1995, împreună cu Svetlana Cârstean, Mihai Ignat, Cezar Paul-Bădescu, Răzvan Rădulescu și T.O. Bobe), Marfă (Editura Salut, 1996) și Marfă reîncărcată (Editura Brumar, 2011, ambele alături de Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Dan Pleșa și B.O. Popescu). Este prezent, de asemenea, în volumele colective De ce pisicile n-au coadă. Antologie de limericks (Editura Art, 2017), Generația de aur (Fractalia, 2020) și Perturbări în desfășurare (Fractalia, 2021). Traduceri ale versurilor sale au apărut în antologii sau reviste în germană, cehă, turcă și suedeză. Printre cărțile pe care le-a tradus în română se numără Prînzul dezgolit de William Burroughs, Poșta de Charles Bukowski, Mr.Vertigo de Paul Auster și Tarantula de Bob Dylan. A absolvit Facultatea de Litere (secția română-franceză) și un masterat de lingvistică teoretică la Universitatea din București.

BOGDAN GHIU scrie și publică poezie, teorie (și) critică (despre literatură, filosofie, media, artă contemporană, arhitectură, teoria și pedagogia traducerii, politică) și traduceri (peste 70) din filosofia și literatura franceză. Este membru al Generației 80 și fost membru al Cenaclului de Luni, președinte ArtLit (Asociația Română a Traducătorilor Literari) și membru în conducerea PEN România. Cele mai recente cărţi și traduceri: Cu Orice e posibil (poezie, 2019), Pandemiocrația. Kairos și vidul împărtășit (eseu, 2020); Baptiste Morizot, Răscolind jarul viului. Un front comun, Milan Kundera, Un Occident răpit sau Tragedia Europei Centrale, Giuliano da Empoli, Magul de la Kremlin. Cărți și traduceri în lucru: reBAbel, Un oraș pe drumuri și o carte despre Generația 80; Gilles Deleuze, Logica sensului, Barbara Cassin, Elogiu traducerii, Barbara Stiegler, „Trebuie să ne adaptăm”. Despre un nou imperativ politic și Yves Mihaud, „Arta s-a terminat”. Eseuri despre hiperestetică și atmosfere. Se exprimă săptămânal în Observator cultural și LiterNet, și zilnic la Radio România Cultural.

MUGUR GROSU – scriitor și artist născut în Constanţa și stabilit în București. A publicat 7 cărți și e prezent în 34 de antologii, dintre care 6 internaționale. Obișnuiește să spună că poeții sunt doar mijloace publice de transport ale poeziei, care se stinge dacă-i închisă definitiv într-o carte. E preocupat de poezie în toate formele care-i extind teritoriul, prin instalații, performance, videopoem sau muzică experimentală. E membru al tandemului de creație și dialog „indisciplinar” 111invers1, înființat alături de artista Lumi Mihai în ideea de a elabora punți între arte și către public: cele mai recente proiecte sunt instalația permanentă „Prima zi de școală, de Rolf Bossert”, montată, pe  Colegiul Diaconovici-Tietz din Reșița, și spectacolul „Poetry Jazz Suite – o lirică a Banatului în 8 tablouri sonore” (itinerat în Timișoara, Reșița și trenul Anina – Oravița).

FLORIN IARU (Râpă) s-a născut la 24 mai 1954, în București și este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi ai generaţiei optzeciste.. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1978. Profesor la Galați și la Bulbucata, până în 1982, a devenit redactor al Editurii Cartea Românească în anul 1990, iar în perioada 1991-1992 a fost redactor la publicația „Cotidianul”. Scriitorul Florin Iaru își face debutul literar în anul 1962, prin publicarea unor versuri în revista „Luminița”. Devine membru al Cenaclului de luni din anul 1970, sub conducerea lui Nicolae Manolescu. În anul 1981, volumul său „Cîntece de trecut strada” se bucură de succes editorial, iar în 1982 contribuie la scrierea volumului „Aer cu diamante”, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan. A fost vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor în perioada 1995-1996. A realizat şi a prezentat emisiuni de cultură la postul naţional de televiziune şi la TVR Cultural. Face parte din echipa redacţională a săptămînalului Caţavencii. Alte volume: La cea mai înaltă ficţiune (Cartea Românească, 1984), Înnebunesc şi-mi pare rău(Cartea Românească, 1990), Poeme alese (Aula, 2002), Tescani 40238 (volum colectiv, Image, 2000), Poveşti erotice româneşti (volum colectiv, Trei, 2007), Prima mea beţie(volum colectiv, ART, 2009), Povestiri cu final schimbat (ART, 2013). La Editura Polirom a mai publicat Fraier de Bucureşti (2011, 2015) şi o povestire în volumul colectiv Scriitori la poliţie (2016), iar în 2017 volumul ”Sânii verzi”. Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite, Rusia etc. În 2019, a publicat volumul de poezie ”Jos realitatea!”, Editura Paralela 45, volum care a primit Premiul AgentiadeCarte.ro.

LIGIA KEȘIȘIAN este poetă și traducătoare, membră a PEN Club România. A debutat în 2017 cu volumul de poezie „Mici cutremure”, urmat de „Miss Houdini”, în 2019, la editura Charmides. Cel de-al treilea volum, „Anul tigrului de apă”, a apărut în noiembrie 2023 la Casa de Editură Max Blecher; în urma publicării sale, Ligia a fost laureată a Premiului Tânărul Scriitor al anului 2023 în cadrul Galei Tinerilor Scriitori.

CLAUDIU KOMARTIN (n. 1983, București) este poet, traducător și editor. A publicat Păpușarul și alte insomnii (2003), Circul domestic (2005), Un anotimp în Berceni (2009, 2010), cobalt (2013), antologia Maeștrii unei arte muribunde. Poeme 2010-2017 (2017, 2018), Autoportret în flama de sudură (2021), 17 poeme de dragoste și un pantoum imperfect (2022) și Inoculare (2022). Cărțile sale au fost traduse în germană, sârbă, turcă, bulgară și polonă. Din 2009, organizează seria de întâlniri și lecturi publice „Institutul Blecher”, iar din 2010 este redactor-șef al revistei „Poesis international” și al Casei de Editură Max Blecher.

CĂTĂLINA MATEI (n. 1988, București) a absolvit Facultatea de Litere și masteratul de Teoria literaturii și literatură comparată din cadrul Universității București, urmând, în paralel, cursurile Facultății de Interpretare Muzicală (UNMB). A co-tradus antologia Poeme alese de Anne Sexton. Autoare a două volume de poezie: Lanul cu sârme întinse (2014) și Iubirea pentru morți e cea mai mare (2022).

ANDRA MATEUCĂ a absolvit cursurile Colegiului Național ”Tudor Vladimirescu” din orașul său natal, Târgu-Jiu. Este absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității de Vest Timișoara și,  în prezent, coordonează un serviciu în cadrul unei instituții publice din Timișoara.

Membră a Cenaclului studențesc ” Pavel Dan”, a apărut cu grupaje de versuri în antologia cenaclului intitulată ”Dintr-o respirație” și în antologiile  ”Cuprins sau un fel de imperiu” și ”Peisaj în devenire”.

A fost, de asemenea, membră a Asociației ”Pro Arta” Timișoara, participând la următoarele proiecte culturale: „Cărţile vin la tine în cartier.Citeşte şi dă mai departe” – 2009; „Stai cu burta pe carte.”-2010; Biblioteca mobilă Pro Arta Timişoara, în cadrul programului Timisoara -mica Vienă, al municipalităţii-2010.

Este prezentă cu grupaje de versuri și proză scurtă în revistele/platformele literare: Orizont, Vatra, Viața Românească, LaPunkt, România Literară, Meridianul Timișoara, Poesis Internațional și a participat la numeroase evenimente culturale: festivaluri literare naționale și internaționale,  tabere de creație, conferințe literare.

A publicat patru volume de versuri: „INCOGNITO”, Ed. „Ager”, Tg.Jiu, 2001, ”Duminica e o poză cu tine”, Ed. Diacritic Timișoara, 2015, ”Peste calea ferată au trecut toate vacanțele”, Ed. Eikon București, 2018 și ”Distileria de Urgență”, Ed. Eikon București, 2020.

Poemele ei au fost traduse în limbile sârbă, franceză, suedeză și italiană.

MARIN MĂLAICU-HONDRARI.  Născut la 29 ianuarie 1971, în Sîngeorz-Băi. A publicat cărţile:  Zborul femeii pe deasupra bărbatului, poeme, ed. Eikon, 2004, Cartea tuturor intenţiilor, roman, ed. Vinea, 2006; ed. Cartea Romanească, 2008, ediţia a II-a. În 2021 a apărut în Franța, la editura éditions inculte, cu titlul Le Livre de toutes les intentions, traducere de Laure Hinckel. Apropierea, roman, ed. Cartea Românească, 2010; ed. Polirom, 2014, ediția a II-a, colecția TOP10+ , 2019 ediția a III-a și a IV-a. Apropierea a apărut în 2015 la editura Książkowe Klimaty din Polonia, în traducerea lui Dominik Malecki și la editura Traspies din Spania, traducere Elena Borrás García. Tudor Giurgiu a regizat filmul Parking (2019) după un scenariu bazat pe romanul Apropierea. La două zile distanţă, poeme, ed. Charmides, 2011. Lunetistul, roman, ed. Polirom, 2013. Războiul mondial al fumătorilor, roman, ed. Polirom, 2015, ediția a II-a TOP10+ Polirom, 2017. Urmele încercării, poeme, ed. Charmides, 2021. În 2021 a primit Premiul Institutului Cervantes din București, acordat în cadrul premiilor Observator Cultural, pentru cea mai bună traducere din limba spaniolă: romanul Patria, de Fernando Aramburu.. A tradus din spaniolă în română cărți de autori precum Mario Vargas Llosa, Julio Cortázar, Manuel Vilas, Mariana Enriquez, Enrique Nogueras, Fernanda Melchor, etc.

IOAN MATIUŢ (născut la 18 decembrie 1956 în Chişineu Criş, judeţul Arad) este scriitor, jurnalist şi editor. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al P.E.N. Club România. Este licenţiat al Universităţii „Aurel Vlaicu”, Facultatea de Jurnalism. Are o prezenţă exponențială în viaţa culturală a Aradului: proiecte culturale,  lecturi publice, simpozioane, emisiuni TV, lansări de carte, articole în presa locală. Este redactor-şef la MONITORUL CULTURAL, redactor la revista ARCA şi conduce Editura MIRADOR unde publică volume ale unor scriitori valoroşi. Poeziile lui sunt traduse în engleză, franceză, germană, sârbă, slovenă, arabă, italiană, spaniolă, suedeză, poloneză, chineză şi maghiară. Ca poet, primeşte premii din partea Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţiei Presei Literare şi a Editurilor din Romania (A.P.L.E.R.), Primăriei Arad, Premiul EUROPOEZIA (Brăila, 2020), Premiul Principesei Margareta a României,  precum şi a revistelor Convorbiri Literare şi Semne.

A publicat următoarele volume proprii de poezie: stâlpi de sare, editura Mirador (1996); umbre, editura Mirador  (1999); priviri, editura Mirador (2003); déjà vu, colecţia „Poeţii urbei” editura Dacia (2005); déjà vu, ediţie în limba maghiară, editura AB Art, Bratislava(2010); între ceruri, editura Brumar (2009); respiră să nu uiţi, editura Tipo Moldova (2011); fuga din urmă, editura Tracus Arte (2013), după perete, editura Mirador (2015), toate acestea, ediţie în limba chineză, editura Casa Româno – Chineză, (2016), contraatacul de panică, editura Tracus Arte, 2020, Vederi din Mirador, editura Mirador, 2023.

ANDREI MOCUȚA (n. 12.01.1985, Arad) este profesor de limba engleză și franceză. Doctor în Filologie cu teza Portret al artistului in absentia. J. D. Salinger: o monografie. A publicat patru cărți de poezie și șase de proză, ultima dintre ele: romanul Transfer, la Editura Humanitas. Dublu nominalizat al premiului „Tânărul prozator al anului” la „Gala tinerilor scriitori” (Radio România Cultural) și pe lista scurtă a premiului de poezie „Zona 9”. Mai multe premii ale filialei Arad a Uniunii Scriitorilor: 2006, 2010, 2012, 2016, 2020. „Premiul Publicului” la Turnirul de Poezie de la Balcic, organizat de Uniunea Scriitorilor. A tradus din limba engleză antologia poetică Ilustrată din Chinatown de Richard Brautigan (Paralela 45, 2018). A participat la Salon du livre Paris, dar și la turniruri de poezie sau proiecte literare din Barcelona, Padova, Trieste, Podgorica și Balcic. Prezent în antologia în limba franceză coordonată și tradusă de Radu Bata, Le blues roumain, vol. 3, Editions Unicité, 2022, și în alte antologii în limba română și maghiară (Cuvinte de legătură/ Kötőszavak); dar și în volumul de interviuri Raidul poeților (Junimea, 2023), de Robert Șerban. Invitat în 2022 la vernisajul și recitalul Astra poetic escape bridge organizat de Muzeul Astra din Sibiu, iar în 2023 la FILTM. Din 2020 face parte din juriul Festivalului Național de Poezie „Gellu Naum” (inițiat de Colegiul Național „Mihai Eminescu” București). Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Fan Borussia Dortmund.

ION MUREȘAN (n. 1955, Vultureni, judeţul Cluj) este poet, eseist, publicist. A studiat istoria și filosofia la Universitatea ”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Între 1988 și 1998 a fost redactor la revista de cultură Tribuna din Cluj-Napoca. După Revoluția din 1989 a lucrat ca redactor, șef departament cultură, la o serie de reviste şi ziare regionale (NU, Evenimentul Zilei, Ziarul de Cluj), director editorial și redactor-șef la Transilvania Jurnal. Din anul 2006 este redactor-șef al revistei de cultură VERSO, editată de Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, redactor la revista Poesis International și conducător al Cenaclului UBB.

Cărți publicate: Cartea de iarnă (Editura Cartea Românească, 1981), poezie, Premiul Uniunii Scriitorilor din România; Poemul care nu poate fi înțeles (Editura Arhipelag, Târgu-Mureș, 1993), poezie, Premiul Uniunii Scriitorilor din România; Cartea Pierdută – o poetică a urmei (1999), eseuri, Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor; Carnavalul din poiană (2004), teatru pentru copii, Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor; Pahar (2007), poezie; cartea Alcool (Editura Charmides, Bistrița, 2010), poezie, Premiul Uniunii Scriitorilor din România și Premiul Academiei Române; Oglinda aburită (2013), eseuri conversaționale, Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România; Poezii (antologie), Editura Paralela 45, 2014; Pahar (ediția a II-a), Editura Școala Ardeleană, 2015, Introducere în poezie, Editura Charmides, 2023.

Cărți publicate în străinătate: Le mouvement sans coeur de l’image, poezie, Éditions Belin, Paris, 2001 (translated by Olivier Apert and Ed Pastenague); Acces interzis – Zugang verboten, poezie, Buroabrasch, Viena, 2008 (ediţie bilingvă, româno-germană, în traducerea lui Ernest Wichner); The book of winter and other poems, Plymouth Press University, 2011.

Prezent în antologii de poezie apărute în Italia, Franța, Germania, Ungaria, Serbia, SUA, Anglia etc. În anul 2014 i se decernează Premiul Național de Poezie Mihai Eminescu pentru Opera Omnia, Botoșani. Distins cu ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler.

ANDREI NOVAC s-a născut la 1 iulie 1983, în Târgu-Jiu. Licențiat în istorie al Universității de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, respectiv absolvent al masteratului de Relații Internaționale și Integrare Euro-Atlantică din cadrul Universității București, Facultatea de Istorie. Din 2013, doctor în filologie al Universității de Vest din Timișoara. Autor a opt cărți de poezii și al volumului de istorie literară Valentin Tașcu, solitarul promoției ’70.

Laureat al mai multor premii, printre care: Premiul „Mircea Ciobanu”, acordat de Uniunea Scriitorilor din România; Premiul pentru Poezie al Revistei „Convorbiri literare”, Iași, 2019; Premiul „Scriitorul lunii august 2019”, acordat de Uniunea Scriitorilor din România; Premiul Special, acordat de Filiala Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România 2019. Volumele: Regula timidității si Prin închisori și prin libertate au fost nominalizate la Premiul „Mihai Eminescu”, acordat de Academia Română.

Lector universitar, diplomat si manager cultural. Din 2009, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

IULIA PANĂ (n. 1965, Constanța) este poetă ,artist vizual, jurnalist cultural de televiziune și producător independent de film. A absolvit licența  și masteratul  în Comunicare și Publicitate la SNSPA București și o licență și un master în Arte vizuale la Universitatea „Ovidius” Constanța. Este doctorand în studii culturale cu o teză ,,despre fotografie și artă de la analog la digital” la Școala doctorală a Centrului de Excelență în Studiul Imaginii – Facultatea de Litere din cadrul  Universității București.

Speră să își fi adus o contribuție ca promotor cultural în viața  orașului  în care s-a născut și  trăiește, realizând pe parcursul a mai bine de 25 de ani, emisuni culturale de televiziune și este fondatoare a evenimentelor de artă -marca ”KULTurale”.

 De la debutul literar în 1988, a publicat 6 volume de poezie:  “Imagine simplă,”  ed. Atlas (DU Style)  1996;  “Statuia zilei de mâine XXLove”,  ed.DU Style1998 ; “Noaptea Scorpion,,   ed. DU Style 2003 ; Contrasecunde,  ed. Brumar 2008; “ Rigla de Aer,, ed.Tracus Arte 2013, “ Ebony bones/Oase de ebonită”, antologie de poezie bilingvă română- engleză, ed. Prospero Press USA 2015. În 2021 debutează cu proză scurtă în volumul colectiv de proză fantastică ”Treizprezece,, ed. Litera.

Este membră a Uniunii Scriitorilor din Romania, a Uniunii Artiștilor Plastici filiala Constanța Unu  și a PEN Club România

COSMIN PERȚA (n. 1982, Maramureș)  este poet, prozator și eseist. A absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și și-a continuat studiile în literatură la Universitatea din București, cu un masterat în literatura contemporană, obținând titlul de doctor cu o lucrare referitoare la literatura fantastică europeană. A publicat volume de eseuri, romane, povestiri și poezie. A obținut unele dintre cele mai importante premii literare românești și câteva rezidențe internaționale. Romanele sale au fost traduse în trei țări, iar fragmente din opera sa poetică au fost traduse în 18 limbi. În literatura de specialitate românească și internațională există peste 500 de referințe la opera sa. În prezent este lector de literatură la Universitatea Hyperion din București.

VIOLETA PINTEA. Scriitoare arădeană, cu poeme publicate în reviste din România (Arca, Banchetul, Ofranda Literară),  Albania, Italia și Franța. Cel mai recent volum,  ”Să bată tobele”, a apărut în 2023 la Editura Neuma.

DAN PLEȘA. Editor, scriitor și jurnalist cultural. A absolvit Academia de Teatru și Film – specializarea scenaristică și critică de film. A activat în presă și peste zece ani la o casă de discuri ca producător. Se numără printre fondatorii editurii Vellant și al revistei de proză scurtă „iocan” – singura revistă de proză scurtă din România care apare în format tipărit. În ultimii ani a scris și a realizat interviuri cu personalități ale vieții culturale românești pentru platforma culturală Art7 și pentru proiectul multimedia Cercul. A publicat în diverse periodice și volumele: poezie: Marfă – (antologie de grup) 1996 (împreună cu Bogdan O Popescu, Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț și Florin Dumitrescu), Marfă reîncărcată (antologie de grup) 2011 (împreună cu Bogdan O Popescu, Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț și Florin Dumitrescu), A participat la scrierea celui mai rapid roman din lume, alături de alți 51 de scriitori (record omologat de Guiness Book) – „Moș Crăciun & co”, 2012. Proză scurtă publicată în antologiile Prima dată și Cum iubim, și în volumul de autor „Povești de dragoste și neputință” . A fost curator al expozițiilor: Being George Roșu / George Roșu, Imaginarium Fotograficus /Cristina Șoiman, Traversare/Daniel Bălănescu.

IOAN ES. POP s-a născut la 27 martie 1958, în Vărai, Maramureş. 

Printre cărţile publicate: Ieudul fără ieşire, Editura Cartea Românească (CR), 1994, Premiile pentru debut ale Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi din Republica Moldova; Porcec, CR, 1996; Pantelimon 113 bis, CR, 1999, Premiul Academiei Române, Premiul USR, Premiul pentru Poezie al Oraşului Bucureşti; Petrecere de pietoni, Editura Paralela 45, 2003, Premiul USR; Unelte de dormit, CR, 2011, Premiul „Cartea de Poezie a Anului 2011”, oferit de Fundaţia Naţională pentru Ştiință şi Artă din București; Premiul Radio România Cultural; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti; 1983. Marş / 2013. Xanax, Editura Charmides, 2013; Arta fricii, Editura Charmides, 2016, Premiul „Scriitorul lunii iulie 2016” al USR – filiala Iaşi, Un somn pe scaunul electric, Editurile Tracus Arte și Charmides, 2020. 

În alte ţări: Ieud utan utgang, Ed. Tranan, Stockholm, Suedia, 2009; Sans issue, Ed. L’Oreille du Loup, Paris, Franța, 2010; No Way Out Of Hadesburg, Ed. Universităţii Plymouth, Marea Britanie, 2011; El Ieud sin salida și No Exit, Ed. Baile del Sol, Tenerife, Spania, 2011; Nem mertem kiáltani soha, Ed. AB-ART, Slovacia, 2012; Ieud bez wyjścia i inne wiersze, Fundacja Pogranicze, Polonia, 2013; Assedegats. Dos poetes transsilvans: Ion Mureşan i Ioan Es. Pop, AdiAedicions, Mallorca, Spania, 2016; Un giorno ci svegliamo vivi. Ieud senza uscita, Ed. Valigie Rosse, Italia, 2016; Адът без изход (Adat be izhod), Editura DA, Sofia, Bulgaria, 2016; Mundos lívidos, Editura Pen Press, New York, 2020 (în limba spaniolă).

A fost laureatul primei ediţii (2009) a Premiilor „Niram Art” de la Madrid. Radiodifuziunea Suedeză l-a desemnat Poetul Lunii August 2010. Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova i-a acordat, în anul 2012, Premiul „Primăvara Europeană a Poeţilor”. În 2016, la Veneția, Italia, i s-a decernat Premiul „Ciampi Valigie Rosse”, pentru volumul Un giorno ci svegliamo vivi. În octombrie 2019, a câștigat Marele Premiu „Cununa de Lauri” de la Alicante (Spania), la ediția a noua a Turnirului de Poezie organizat de Uniunea Scriitorilor din România.

SAVU POPA (n. 1991, Sibiu).Profesor de Limba și literatura română. Doctor în filologie, în cadrul Școlii Doctorale a ,,Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ”George Emil Palade” din Târgu Mureș, cu o teză de doctorat despre ipostazele teatralității și ale hermeneuticii incertitudinii în poezia optzecistă. Debut- în Revista Euphorion, Sibiu, 2004- prezent cu un grupaj de versuri. Apariții în reviste (tipărite sau online)- versuri, proză, cronici literare: România literară, Euphorion, Ateneu, Sintagme literare, Discobolul, Familia, Literadura, Neuma, Algoritm literar, Revista Cenaclului de la Păltiniș, Tribuna,  Lumină lină, Hyperion,  Mozaicul,  Urmuz, Bucovina literară, Zona nouă, Actualitatea literară,  Viața românească, Zona Literară, Cervantes, Banchetul, Litere, Steaua, LitArt, Argeș, Qpoem, Qproză,  O mie de semne, Literomania, Liternautica, Noise poetry, Prăvălia culturală, Parnas XXI, Revista de povestiri, Caiete Silvane, Libris, Timpul, Kryton (Madrid), Itaca (Dublin). Cărți publicate: Ipostaze, Editura Paralela 45, Pitești, 2017, Noaptea mea de insomnie, Editura Cartea românească, Pitești, 2018, O camera fără prize, Editura Casa de Pariuri Literare, București, 2021, O hermeneutică a incertitudinii. Incursiuni în poezia lui Aurel Pantea și Ion Mureșan, Editura Eikon, București, 2022, Strigoița, Editura pentru Artă și Literatură, București, 2023.

DANIELA RAȚIU. S-a născut la Brașov/România, locuiește în Timișoara, este licențiată în Jurnalism și în Drept. A urmat un master de Foto-Video la Facultatea de Arte a Universității de Vest Timișoara. A publicat poezie ”Ciorap cu firul dus”, editura Marineasa (2005), ”Staniol” editura Charmides (2018), ”Anestezia. Un singur poem”, editura Casa de Pariuri Literare (2022); roman ”Ochelari cu damă”, editura Brumar (2005), ”In Vitro” Cartea Românească (2007), Ultimul an cu Ceaușescu, Editura Litera, 2022, Sfârșitul lumii e un tren, Editura Cartier, 2023; teatru ”Măcelarul îi citea pe ruși”, editura Tracus Arte (2016); cronică-jurnal ”Cinci luni care au salvat România. Matrioșka. Războiul Hibrid și războiul lui Dragnea cu România”, editura Casa de Pariuri Literare (2022).

În 2015, a fost unul dintre finaliștii concursului de scenarii HBO, co-autor ”Pauker” (biopicture despre Ana Pauker).  A realizat o serie de eseuri vizuale despre scriitori. Membră Uniunrii Scriitorilor din România – Filiala Timișoara, a PEN, a Societății Timișoara. A activat în Ariergarda, fondată de Daniel Vighi, Viorel Marineasa și Lucian P. Petrescu. Ca jurnalist a lucrat la Ziua de Vest, Evenimentul Zilei – Editia de Vest, Ziare.com, a scris editorial la evz.ro, adevărul.ro. A publicat în newsweek.ro, lapunkt.ro. A coordonat UVT TV/UVT Media Hub. Publică pe sunmedia.ro

LIVIA ROŞCA (Lucan-Arjoca) este scriitor, jurnalist și inițiator de programe de educație prin cultură. Manuscrisul volumului ei de debut, „Ruj pe icoane”, a câștigat primul premiu pentru debut, organizat de Editura Cartea Românească în anul 2005 și  Premiului Național pentru Debut în Poezie „Mihai Eminescu”, 2006. Volumul „Ruj pe icoane” a fost distins și cu alte premii naționale și locale precum: Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Debut în poezie, Premiul Asociației Scriitorilor București pentru Debut în Poezie și nominalizare la Marele Premiu Prometheus Opera Prima, 2005, organizat de Fundația Anonimul.

În 2006 a publicat volumul de poezie „1+1>2”, sub numele  Livia Lucan-Arjoca, Editura Charmides, 2016.

Prezentă în antologiile de poezie „Literatura potenţială”, ed. Vinea, 2007, „Ultima generaţie, primul val”, ed. Muzeul Literaturii Romane, 2006, „Dragostea este pe 14 februarie”, ed. Vinea, 2010 și în antologia de eseuri „Cele patru dimensiuni ale feminităţii româneşti”, ed. Neverland, 2010.

În 2015 a înființat Asociația 7 ARTE și a inițiat programul smARTkid, care înseamnă ateliere educative, creative şi recreative pentru copii şi tineri. Este antrenor de creativitate pentru atelierele smARTkid de scriere creativă, storytelling, lectură, jurnalism şi blogging, organizate de Asociația 7 ARTE. Până acum a coordonat  an de an caravane cu scriitori pentru copii în mediile rurale și în zone defavorizate.

Facebook: https://www.facebook.com/livia.rosca.3/
Instagram: livia_de_la7arte

COSTEL STANCU. Născut la 02.05.1970, Vînju-Mare,  judeţul Mehedinţi. Locuieşte în Reşiţa, judeţul Caraş-Severin. Membru al Cenaclului Literar Semenicul din Reşiţa. Membru D9. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara.
A publicat volumele de poezie:Terapia căderii în gol, Editura Hestia, Timişoara, 1995; Dominic sau despre imitaţia umbrei, Editura Hestia, Timişoara, 1995; Măştile solitudinii, Editura Marineasa, Timişoara, 1997; Golurile din pîine, Editura Marineasa, Timişoara, 1998; Fluturele cu o singură aripă, Editura Timpul, Reşiţa, 2000; Arta imaginaţiei, antologie, Editura Vinea, Bucureşti, 2001; Cîntarul de apă, Editura Marineasa, Timişoara, 2002; Vînătoarea promisă, Editura Marineasa, Timişoara, 2003; Ieşirea din peşteră, Editura Marineasa, Timişoara, 2005; Înghiţitorul de creioane, Editura Tim, Reşiţa, 2009; Evoluţi@ umană, epigrame, Editura Tim, Reşiţa, 2009; Risipitorul de hîrtie, Editura Tim, Reşiţa, 2015; Ochiul din palmă, antologie, Editura Mirador, Arad, 2017; Hoțul de ferestre, Editura Mirador, Arad, 2019; La therapie de la chute dans le vide, (traduit par Amalia Achard), Editions Stellamaris, Brest, France, 2019; Noaptea creioanelor lungi, Editura CDPL, București, 2022. Sanatoriu de boli necunoscute, antologie, Editura Castrum de Thymes, Giroc, 2023; Testament pe un geam aburit/ Testament on a Fogged Glass (traducere de Radu A. Cernătescu), Editura Junimea, Iași, 2023.

AMELIA STĂNESCU este cadru universitar la Universitatea „Ovidius” din Constanța și membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea din anul 2000. Licențiată în Filologie (română-franceză) și Drept, obține titlul de Doctor în Filologie în 2006, cu teza „Cioran și Occidentul”. Debutează editorial în 1993, cu volumul de versuri „Căutători de cuvinte”. Publică poezie („Mecanica firii”, 2005, „Așternuturi de ploaie”, 2012 ; „Babilon. Premeditarea”, 2015, volum la patru mâini, împreună cu poetul arădean Petru M. Haș), interviuri și portrete literare („Metafora de urgență”, 2014). Pasionată de limba și cultura italiană, scrie în limba italiană, traduce din și în limba italiană și se bucură de promovarea literaturii române în țara lui Dante. Organizator de evenimente literar-artistice (lansări de carte, mese rotunde, festivaluri de poezie și/sau de muzică). Fondator al Asociației KULTurale. Lansările sale de carte sunt, de regulă, spectacole de poezie și jazz.

IOANA IUNA ȘERBAN (n. 1990) este curator la MARe/Muzeul de Artă Recentă, poetă și doctorand la CESI/Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, unde scrie o lucrare despre nou în teorii și practici ale artei contemporane. A curatoriat expoziția Fete de vis: Idealul feminin în arta românească. A participat cu texte critice în cataloagele Mamuca, Diversitate Stilistică, Rai din Iad, Fete de vis: Idealul feminin în arta românească, GPS, Ștefan Ungureanu. Mapping Narratives, Time and Space, Marginali, izolați și excluși în arta românească, Din senin!, Arta și Orașul 1974-2021. A tradus cataloagele/volumele Mamuca: Mai Mult ca Abstractul, Florin Mitroi. Zile, Diversitate Stilistică cu răspundere limitată, Tricolor, GPS. Geometrii Post-Sistem în Arta Românească de Acum, Din senin!, CSA. Clubul Sportiv al Artelor, Arta și Orașul 1974-2021. Volumul de debut în poezie este Zero-Unu, apărut în 2014 la editura Brumar, volum ce a primit în 2015 o nominalizare la premiul Mihai Eminescu, Opera prima. În 2021, la editura Vellant, i-a apărut al doilea volum de poezie – Un viitor care se potrivește trecutului – volum însoțit de reproduceri după lucrări de Anca Mureșan. În 2022, la Gala Tinerilor Scriitori, volumul a primit o nominalizare pentru Tânărul Poet al Anului.

ROBERT ŞERBAN (n. 1970) este scriitor și jurnalist, președintele Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara (România).

A publicat 30 de cărți de beletristică, majoritatea de poezie, pentru care a primit mai multe premii literare.

Poeziile i-au apărut în antologii, publicații ori volume proprii în limbile germană, franceză, engleză, sârbă, maghiară, poloneză, cehă, spaniolă, italiană, olandeză, macedoneană, daneză, norvegiană, ebraică, suedeză, arabă, ucrainiană, idiș, portugheză etc.

MIHÓK TAMÁS (n. 1991, Oradea), poet bilingv, traducător literar, redactor de carte și redactor al revistei „Familia”. Din 2019, doctor în Litere. Autor a patru volume de poeme în limba română și două în maghiară: Șantier în rai (2013), winrar de tot (2015), cuticular (2017), cuticulum vitae (2017), biocharia (2020), rizómazaj (2021), precum și al unui studiu, Bihorul poetic postbelic (2021). A tradus texte din peste șaptezeci de autori, publicându-le în reviste, antologii și volume individuale.

MARCEL TOLCEA. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, profesor universitar. Născut în 1956, absolvent de Litere, doctorat despre Mircea Eliade. Volume de poezie: Ochiul inimii (Facla, 1988), Bicicleta van Gogh (1998). Prezent în Prezent în mai multe antologii, dintre care: Antologia generaţiei ’80 a lui Alexandru Muşina, (1993), O mie şi una de poezii româneşti, de Laurenţiu Ulici (1997); Maratonul european de poezie, Sibiu (2007). A semnat volume de eseistică, jurnalism, artă plastică, teoria comunicării.

GABRIELA TOMA (Chiltzinacani Ohtli) s-a născut în 27 februarie 1981, în București. A debutat cu volumul Cântecul geamănului (Editura Humanitas, 2009). Din 2006 a călătorit și a explorat numeroase culturi din Europa și din America Latină. Spațiul cultural care a avut cel mai mare impact asupra sa a fost Mexicul, pe care l-a vizitat de trei ori și unde speră să se întoarcă. Aici, a realizat interviuri și a participat la ceremoniile prehispanice de cultură nahua din Mexicul actual, unde a locuit un an și jumătate, în total. Este pasionată de educația non-formală, dialog intercultural și storytelling. Lecturi publice: Cenaclul Euridice, Institutul Blecher, Noche Bohemia și Librăria La Ruenca de Gandhi (Xalapa, Veracruz), Primer Encuentro International de Mujeres Poetas en la Cuenca de Papaloapan (Tuxtepec, Mexic), Festivalul Internațional de Poezie București; Festivalul Strada de C’Arte; Maratonul de Poezie și Jazz; V.I.P. (Vin. Intimitate. Poezie) – Festivalul de Teatru Independent UNDERCLOUD. În 2022, a publicat volumul de poezie Crivacul, Editura Tracus Arte. A tradus: Schiller și clasicismul (2022), Lakatos si Feyerabend (2022), Campanella (2022), Frantz Fanon (2022), Franz Rosenzweig (2022) din colecția Descoperă filosofia a Editurii Litera, Disonanța cognitivă (2022), Leadership (2023), Memoria. Amintire și uitare (2023), Mintea socială (2023), Motivația (2023), Psiholingvistica (2023), Mindfulness (2023), Evaluarea psihologică (2023), Abilități înalte (2024) din colecția Descoperă psihologia a Editurii Litera. A terminat de scris o carte pentru copii, intitulată Posh, pe care o va publica în 2024. În prezent, lucrează la un volum de interviuri. I-au fost traduse poezii în limba spaniolă, în franceză și în macedoneană.

RADU VANCU (Sibiu, România, 1978) este poet, prozator, eseist și traducător român. Este profesor la Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și redactor-șef al revistei Transilvania. Între 2019 și 2023 a fost președintele PEN România. De asemenea, este redactor al revistei Poesis International. A coordonat secțiunea română a site-ului Poetry International. Este organizatorul Festivalului Internațional de Poezie din Sibiu Poets in Transylvania.

Începând cu anul 2002, a publicat nouă cărți de poezie, pentru care a primit mai multe premii; poezia lui a fost tradusă în aproximativ 20 de limbi străine, fie în antologii și reviste, fie în cărți individuale. A publicat și un roman, Transparența (2018), și două volume de jurnal (2017, 2021), pentru care de asemenea a primit câteva premii. A publicat și două cărți pentru copii și o culegere de texte civice. Publicațiile lui academice includ două cărți-eseu despre Mihai Eminescu și Mircea Ivănescu, precum și un volum privind relația modernității poetice cu umanul. A realizat câteva antologii de poezie română modernă și contemporană, fie singur, fie în colaborare cu Mircea Ivănescu, Claudiu Komartin sau Marius Chivu.

A tradus romane și poezie, în principal din John Berryman și W.B. Yeats; este, de asemenea, traducătorul ediției Ezra Pound coordonată de H.-R. Patapievici la editura Humanitas.

DANIELA VARVARA, n. 1972, în Constanța, este profesoară de limba și literatura română, titulară la școala din Corbu, comună unde și locuiește. În 2013 a obținut titlul de Doctor în Filologie (Universitatea Ovidius Constanța). În 2008, publică primele versuri în „Revista Română” din Iași, dar și primul eseu intitulat „Brâncuși, poezia pietrei”, în revista constănțeană „Ex Ponto. Text/imagine/metatext”. Locuiește în satul natal, Corbu, județul Constanța, unde organizează  festivalul Poezie la nisip (2020-2023). A debutat editorial cu volumul de versuri Înaripata, Ex Ponto, 2011, apoi a mai publicat două cărți de poezie: A- , în 2012 și Lodebar (Jurnal din casa uitării), în 2017, premiată de către filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România. În 2016, la Eikon, în colecția de hermeneutică literară, îi apare cartea rezultată  din teza de doctorat, Mituri și simboluri biblice în poezia românească neomodernistă. Membră a Uniunii Scriitorilor din România și a Societății de Haiku din Constanța, colaborează cu versuri și eseuri critice la diverse reviste literare din țară.

MARCEL VIȘA. Născut în orașul Abrud pe data de 19 decembrie 1983.  A urmat liceul HCC din localitate. În prezent locuiește în Alba Iulia. În 2017 a debutat cu volumul de poeme intitulat „dumnelike”, la editura Cartea Românească. A publicat poezie în revistele: România Literară, Familia, Steaua, Discobolul, Viața Românească, Apostrof etc. Inițiatorul festivalului de poezie Alba Iulia Stand-Up Poetry, organizat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga’’ Alba și Consiliul Județean Alba. În noiembrie 2017 a participat, la invitația Institutului Cultural Român, la Târgul Internațional de Carte „TUYAP” de la Istanbul, unde a avut o lectură din poeziile sale în fața publicului prezent. La începutul anului 2018 a fost nominalizat pe lista scurtă a premiul Eminescu „Opus Primum”. A fost nominalizat la premiile USR pe anul 2018, secțiunea debut. Tot în 2018 a obținut premiul pentru debut al filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România. În mai 2018- a obținut trofeul „Omul Anului” inițiat de Statul Major al Forțelor Terestre, la Secţiunea Presă, film şi literatură. În luna mai 2019 a înființat cenaclul online „Jurnal poetic”  în cadrul căruia tot mai mulți tineri își expun creațiile. În 25 iunie 2019 a citit la Cluj,  în cadrul cenaclului UBB, la invitația poetului Ion Mureșan. Între anii 2019-2023 a participat la atelierul de includere socială a deținuților din Penitenciarul Aiud, în cadrul căruia a citit și a purtat cu aceștia discuții pe teme literare. Din 2018 implicat în organizarea Colocviilor Tinerilor Scriitori organizate de filiala Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România, Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga’’ Alba. Membru (din decembrie 2021) al Uniunii Scriitorilor din România- Filiala „Alba-Hunedoara’’. Din 2017 participă, atât pe cont propriu cât și alături de Biblioteca Județeană  „Lucian Blaga” la promovarea lecturii prin școli.

MATEI VIȘNIEC (n. 1956, Rădăuţi, Bucovina), poet, dramaturg, romancier. S-a născut într-un oraş fabulos, tăiat în două (cu tot cu cimitir) de o cale ferată pe care toată lumea o recunoaşte acum ca fiind axa de simetrie a lumii. A scris poezie încă din copilărie, a debutat în revista „Luceafărul” în 1972 şi apoi în volum în 1980. A studiat Filosofia la Universitatea din Bucureşti, a devenit membru fondator al Cenaclului de luni. S-a remarcat ca dramaturg chiar şi când piesele îi erau interzise. A crezut în rezistenţa culturală, în forţa cuvântului, în capacitatea literaturii de a capta mai bine decât orice altă disciplină contradicţiile din noi şi din lumea în care trăim. Din 1987 trăieşte la Paris şi scrie teatru în franceză. De atunci numele său s-a aflat pe afişe în peste 40 de ţări. Din 1990 lucrează ca jurnalist la Radio France Internationale. În Franţa piesele sale sunt editate la Actes-Sud Papiers, Lansman, L’Harmattan, Espace d’un Instant. Între două ţări, între două culturi, între limba română şi cea franceză, Matei Vişniec circulă, trece de la un gen literar la altul, caută şi experimentează cuvântul sub semnul unui ideal care ţine de sens şi de irepetabilitate.