Artiști

ANDREA BERNATH Originară din Târgu-Mureș, Andrea Bernath a absolvit studiile universitare la Sibiu, obţinând licenţa în arte plastice şi decorative, cu specializarea conservare-restaurare. În consecinţă, ea urmează două direcții complementare, protejarea patrimoniului și pictură. Ca artist, Andrea şi-a dezvoltat propria creație ce construieşte prin figurativul fantastic o viziune imaginară bizară. Picturile ei reflectă o curioasă fuziune între realism și fantastic, creând ansambluri de simboluri ermetice ce necesită descifrări narative în căutarea diverselor semnificații. Compozițiile Andreei se regăsesc undeva între realismul magic şi suprarealism – cu influenţe pop şi dark. Temele pe care le-a abordat au putut fi cunoscute în expoziţii precum cele de la Muzeul de Artă Contemporană Brukenthal: Surreal United – 2018, 4 Ages in Life – 2021, Îmblânzirea iluziilor – 2023/24.

Cu deschidere pentru explorările colaborative care să interconecteze genuri artistice diferite, Andrea Bernath a contribuit în proiecte din zona spectacolului şi al performanceului: Caelum meditatio – 2020/ 2021 (cu texte de Ezra Pound), respectiv din cea a literaturii şi poeziei: Escape Bridge – 2022 şi Travelers – 2023. Cele două din urmă, au făcut parte din iniţiativa unui program cultural al Muzeului ASTRA – Astra Poetic, menit să valorifice contribuţiile unui grup de scriitori contemporani prin ilustrarea grafică a poemelor acestora, în cadrul unor expoziţii-eveniment şi prin publicarea volumelor aferente.

I am Claudiu – din latinescul Claudus, adică ”cel schiop”. Numele mamei de fată era Șchiopu. Prin urmare eu aș fi ”șchiopu cel șchiop”. Și tocmai asta mă face, de fapt, întreg / echilibrat. Dar lumea nu știe asta, nu știe de unde mi se trage nebunia. În fine. Unii îmi spun Charlie, alții Fălămaș. Sau ambele, deodată și separate. Dar vorba lui Nichita: ”ah, voi cei cărora vă spune totul un nume” (sper că nu mă înșeală memoria).

Zice-se că am absolvit Facultatea de Litere și Arte, specializarea Artele Spectacolului, adicătelea aș fi actor cu diplomă. Asta mi-ar fi eticheta. Ce bine că nu cred în etichete; altfel nu m-aș fi apucat de nimic în viață. Bun. Treaba e că îmi place să urc pe scenă și să zic / cânt vorbe, dar nu așa ”vorbe vorbe vorbe” ca la Shakespeare, ci vorbe… Fac io niște scheme artistice (secrete, of course), scriu muzică (bună, evident), mă transform în gheară de panteră (albă, biensur) și trăiesc clipa, cum s-ar zice.

IOANA FLORA s-a născut la Pancevo, în Serbia, în 22 martie 1975. Tatăl ei este poetul Ioan Flora.

Actriță de film, teatru și televiziune, a debutat într-unul din rolurile principale din Marfa și banii (regia: Cristi Puiu), primul lungmetraj din cinematografia românească actuală selectat de Festivalul de Film de la Cannes, în 2001, în cadrul prestigiosului program Quinzaine des Réalisateurs.

Cu peste 25 de ani de experiență în film, teatru și televiziune, multipremiată pentru rolurile pe care le-a jucat, este membră a Academiei Europene de Film, Berlinale Talents Alumni și nominalizată la premiile Academiei Americane de Film, cu filmul Cadoul de Crăciun, r. Bogdan Mureșanu.  

Ioana a regizat mai multe producții de teatru, a mentorat echipe de actori, masteranzi și studenți.

În 2020 a creat și dezvoltat, alături de Rucsandra Pop și regizoarea Ioana Mischie, documentarul web Fragile, proiect care portretizează atât vulnerabilitatea, cât și puterea femeilor din România actuală.

Este membră fondatoare a Asociației Fragile Society, asociație care generează acte artistice, cu scopul schimbării sociale.

Recent, Ioana a interpretat personajul principal feminin din Cadoul de Crăciun, selectat la inceputul  acestui an de Academia Americană de Film pe lista scurtă pentru nominalizările la Premiile Oscar 2020. Regizat de Bogdan Mureșanu, filmul a intrat în competiție la categoria „Cel mai bun scurtmetraj” și a primit de curând Premiul Academiei Europene de Film pentru cel mai bun scurtmetraj, în decembrie 2019, la Berlin. Ioana a primit premiul pentru Cea mai buna actrita la Festivalul International de Film de la Sankt Petersburg pentru rolul sau. 

Cu peste 30 de roluri în producții de film și televiziune naționale sau internaționale, Ioana avea să primească, în 2008, una dintre cele mai apreciate distincții ale industriei internaționale de film: Premiul pentru cea mai bună actriță, la Festivalul de la Salonic, pentru rolul din Pescuit sportiv (regia: Adrian Sitaru).

Urmează Periferic (2009), în regia lui Bogdan George Apetri, lungmetraj selectat și premiat la importante festivaluri internaționale, printre care cel de la Locarno – Selecția Oficială sau de la Varșovia – premiul FIPRESCI și Premiul special al juriului, în 2010. Pentru personajul interpretat aici, Ioana primește, în 2012, Premiul Gopo pentru Cea mai bună actriță într-un rol secundar și Premiul Pro Cinema. 

Ioana este Berlinale Talents Alumni din cadrul Festivalului de Film de la Berlin.

Un rol foarte dificil, care îi va aduce Premiul Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) pentru cea mai bună interpretare feminină, în 2013, este cel din Déjà Vu, producția independentă în regia lui Dan Chișu.

Un alt personaj principal feminin, apreciat de industria internațională de film este cel din co-producția olandezo-română A Long Story / Marea Neagră, dramă regizată de Jorien van Nes. Lansat în 2013, în cadrul Festivalului de Film Olandez de la Utrecht, Olanda, lungmetrajul îi va aduce actriței, în 2014, Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină la Festivalul Internațional de Film de la Aubagne, Franța.

Pentru următorul rol, Paula, din Acasă la tata, pelicula de debut a lui Andrei Cohn, Ioana primește pentru a doua oară Premiul pentru cea mai bună actriță în rol principal, la Gala premiilor Gopo, în 2016, precum și, din nou, Premiul UCIN.

La finalul anului 2019, Ioana a terminat filmările pentru lungmetrajul Lebensdorf, în regia lui Vali Hotea. Dintre producțiile recente în care joacă, filmul Zavera, în regia lui Andrei Gruznitski, a avut premiera la finalul lui 2019, in cadrul Festivalului de Film de la Cairo, iar Început (2018), în regia lui Razvan Savescu și Otto barbarul (2018), al Ruxandrei Ghițescu, vor fi lansate în cinematografe in 2020.

Ioana este autoarea conceptului si actrita principala al documentarului creativ Fragile (2021), serial care exploreaza povesti ale femeilor aflate in situatii vulnerabile in Romania actuala.

Ioana Fluerașu este artist vizual cu preocupări în zonele sculpturii, amenajării de spaţii și ilustraţiei de carte pentru copii. Sculpturile ei se regăsesc într-o serie de expoziţii personale și de grup la Galeria Arta din Craiova, precum și în diverse proiecte naționale și internaționale.

În anul 2021 devine vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România-Filiala Craiova şi se implică în organizarea a numeroase evenimente cu profil cultural. Este curator local al evenimentului național Noaptea Albă a Galeriilor (NAG) din 2016 până în prezent, iar în perioada 2002-2010 a fost curator Atelier 35 Craiova.

Ioana îşi dedică o parte importantă din activitate promovării artei în rândul copiilor, ca profesor de artă la Palatul Copiilor Craiova.

“Individualul se creează singur, esența este constituită de creator”.  Acesta este principiul care îmi ghidează drumul. Dacă nu pot ajunge în acel punct, măcar am conştiinţa faptului că încerc. Toate lucrările mele sunt eseuri ce îşi propun developarea substraturilor ultime ale lucrurilor, fiecare obiect sau fenomen fiind considerat ca făcând parte din primul rând al existenţei. Chiar dacă pare eterogen, demersul meu artistic îşi găseşte unitatea în această încercare esenţială. Această încercare, chiar dacă dă impresia unui demers mai mult teoretic decât practic, este plină de zel şi meşteşug.

IULIA LAZĂR  este actriță de teatru și film. S-a născut în 1976 la Râmnicu Vâlcea, a absolvit Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică “I. L Caragiale, București, promoția 2000, clasa prof. Florin Zamfirescu. Este actriță a Teatrului Național “Marin Sorescu” din Craiova, din anul 2000. A debutat în rolul Catte, în spectacolul “Carnavalul bârfelor”, de Carlo Goldoni, regia Vlad Mugur (stagiunea 2000-2001). La Naționalul craiovean a interpretat o multitudine de roluri în spectacole regizate de Bocsárdi Lászlo, Silviu Purcărete, Robert Wilson, Radu Afrim, Alexandru Dabija, Janusz Wiśniewski, Yiannis Paraskevopoulos, Charles Chemin, Cristi Juncu, Bobi Pricop, Dragoș Alexandru Mușoiu, Catinca Drăgănescu, Florin Caracala. A jucat în filme regizate de Cristi Puiu (“Moartea domnului Lăzărescu”), Nicolae Mărgineanu, Jesus Del Cerro, Igor Cobileanski, Marius Olteanu, Andrei Enache, Ana Lungu și Ana Szel. Cel mai recent rol – Menajera, în spectacolul “Lecția” de Eugène Ionesco, regia Bobi Pricop,  stagiunea 2023-2024.

FLAVIA LUPU s-a născut în 1986, la Constanța. Artist vizual, cadru didactic la Universitatea Națională de Arte din București. Doctor în arte, cu o teză despre corpul uman analizat prin prisma relației dintre imagine și politică. Absolventă a programului masteral „Strategii de creație în pictură“ din cadrul Universității Naționale de Arte din București. Deși specializată în pictură, lucrează și în medii precum fotografie, instalație, performance. A participat la expoziții de grup, workshop-uri și conferințe atât în țară, cât și în orașe din Austria, Belgia, Italia respectiv Ungaria. A realizat numeroase proiecte personale cu teme pre- cum apartenența socio-culturală, stereotipurile de gen, relația dintre spațiul public și spațiul privat, identitate culturală și investigarea structurală a creativității. Trăiește și lucrează în București.

GEORGE MIHĂIȚĂ este un maestru al scenei și ecranului, oricine putând spune, la o repede ochire, că a jucat în cel mai bun film românesc al tuturor timpurilor – ”Reconstituirea”, în regia lui Lucian Pintilie, ori că a fost premiat de către UNITER pentru cel mai bun actor în rol principal pentru Alexandr Tarasovici Ametistov din ”Casa Zoikăi” de Mihail Bulgakov, în regia lui Alexandru Tocilescu. Vedetă de televiziune și cinema, George Mihăiță și-a legat numele de proiecte și programe pentru adolescenții români, fiind, în anii 90, directorul revistei ”Salut” și inițiatorul legii privind Ziua Adolescenților. În 1996, a fost editorul volumului colectiv ”Marfă”, Editura Salut, semnat de Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu,  Sorin Gherguț, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu. Este unul dintre cei mai importați recitatori de poezie de la noi,  cu recitaluri memorabile din poezia scrisă de Marin Sorescu și Nichita Stănescu. ”Poezia este esențială de-a lungul acestui drum al actoriei.”, mărturisește George Mihăiță.

IULIA PANĂ (n. 1965, Constanța) este poetă ,artist vizual, jurnalist cultural de televiziune și producător independent de film. A absolvit licența  și masteratul  în Comunicare și Publicitate la SNSPA București și o licență și un master în Arte vizuale la Universitatea „Ovidius” Constanța. Este doctorand în studii culturale cu o teză ,,despre fotografie și artă de la analog la digital” la Școala doctorală a Centrului de Excelență în Studiul Imaginii – Facultatea de Litere din cadrul  Universității București.

Speră să își fi adus o contribuție ca promotor cultural în viața  orașului  în care s-a născut și  trăiește, realizând pe parcursul a mai bine de 25 de ani, emisuni culturale de televiziune și este fondatoare a evenimentelor de artă -marca ”KULTurale”.

 De la debutul literar în 1988, a publicat 6 volume de poezie:  “Imagine simplă,”  ed. Atlas (DU Style)  1996;  “Statuia zilei de mâine XXLove”,  ed.DU Style1998 ; “Noaptea Scorpion,,   ed. DU Style 2003 ; Contrasecunde,  ed. Brumar 2008; “ Rigla de Aer,, ed.Tracus Arte 2013, “ Ebony bones/Oase de ebonită”, antologie de poezie bilingvă română- engleză, ed. Prospero Press USA 2015. În 2021 debutează cu proză scurtă în volumul colectiv de proză fantastică ”Treizprezece,, ed. Litera.

Este membră a Uniunii Scriitorilor din Romania, a Uniunii Artiștilor Plastici filiala Constanța Unu  și a PEN Club România

KERESZTES PÉTER. A absolvit Universitatea Sapientia (Cluj), specializarea film, fotografie și media. Este, din 2013, video-jurnalist, la TVR Timișoara. A fost redactor (TVR1, București), operator imagine și corespondent Duna TV (HU), operator imagine (Realitatea TV, Cluj, și Prima TV, Târgu Mureș). A realizat mai multe filme, între care: Nașterea la domiciliu, Mâncare pentru oamenii fără adăpost, În căutarea soldatului. Reportaje, 2023. Premiul 1, Prix Circom, categoria videoreporter; În vreme de război nu poți să zici la revedere. Reportaj, 2022. Premiu special, Prix Circom Regional, categoria multimedia; Clopodia. Reportaj, 2018. Simfest, premiul pentru cel mai bun reportaj minoritar; Castelul Teleki se întoarce. Film documentar, 2015 (Simfest, premiul pentru cea mai bună lume vizuală), Homeless Bath. Reportaj, 2015. MOJO Workshop Budapesta (Premiul 1 pentru cel mai bun reportaj. Premiul special pentru creativitate, Simfest), Cucul. Scurtmetaj, 2008 (operator imagine) Festivalul de Film Maghiar, Budapesta, 2008: premiul Juriului Studenților pentru cel mai promițător tiner talent. Festivalul Internațional de Film Studențesc Cinemaiubit, București, 2008: premiul pentru cel mai bun film de ficțiune digitală. Ffest Național Student Film Festival, Cluj, 2008: premiul 1. Festivalul Național de Film 7arte, Călărași, 2008: premiul pentru cel mai bun film studențesc. Cinefest, Miskolc, 2009: premiul juriului studenților, premiul „Speranța viitorului”. Simfest, Târgu Mureș, 2009 : marele premiu. Beginning Film Festival, Sankt Petersburg, 2009: premiu special. Este prezent cu critică de film în revistele Filmtett și Korunk. A susținut conferințe științifice și workshopuri despre multimedia și journalism.

IOAN PETER PIT. Actor și dramaturg. S-a născut în 28 ianuarie 1968. Absolvent al Academiei de Teatru Tîrgu Mureș, în prezent, actor la Teatrul Clasic ”Ioan Slavici” din Arad. Colaborator al Festivalului de Teatru și Film Independent ”Underground”, Arad. Coordonator al antologiilor de dramaturgie AR FUN Arad.

Tot ce se dă – publicată integral în Observator Cultural, apoi la editura Dacia(în seria Caietul de sală) Liternet (în antologia 4 piese) Stop the tempo (antologie de piese românești traduse în limba maghiară, editura Koinonia).  Montată la Teatrul Național Cluj Napoca, Teatrul ETC Helsinki, Camarad Arad, Teatrul Dramatic Fani Tradini – Galați, Teatrul de Artă București, Amifran Arad(în limba franceză), Teatrul Jokai din Bekescsaba, Cedepatrucompany – Timișoara, Teatrul Victor Ion Popa – Bârlad.

Jim cară molozul – publicată în antologia Festivalului Internațional de teatru de la Sibiu, ediția XVII – a. Premiera la Teatrul Național Radiofonic -București, Amifran – Arad. Hamletule – publicat in revista de cultura ARCA  şi Dramastock. Teatrul Pit – Camarad și Underground – Arad, Festivalul Babel Tîrgoviște, Festivalul Imposibil Cluj Napoca, Teatrul 74 Târgu Mureș. Teatrul de club Cluj Napoca.  

Nu deranja. Aşteaptă. Acum – publicată în antologia AR-FUN UNU texte de teatru nou în teatrul vechi ed. Eikon Cluj-Napoca. Coca Blues – fragment publicat la Liternet, in cadrul proiectului ,,Cutia cu teatru” și în revista Atent aTeatrului Național din Timișoara. Teatrul Național Timișoara. Camarad Arad – festivalul Underground. Un om de milioane –Teatrul Clasic Ioan Slavici, Amifran Arad. 3 G – coautor, Emigrant Hotel – European Theatre Collective, Helsinki. Picnic – Leipzig, publicat integral în revista MATRIX. Vorbește cu mine – coautor, Teatrul Național Timișoara. 12 despre 13 – trupa de teatru a colegiului Vasile Goldiș. Cei mari, cei mici – Teatrul Clasic Ioan Slavici, Arad.

Cipsuri și dale – Teatrul Național Cluj Napoca, Teatrul Pit – Arad. Iași – Atelierul Tătărași. Cei mari, cei mici – Teatrul Municipal Baia Mare. n-O Iubeam – Teatrul de Artă – Deva și Teatrul Valah – Giurgiu. Emigreișăn Drim – Teatrul de Artă București. Gaudeamus și Proiect PR (Patimi plus Răstignirea) – lecturi publice și spectacol lectură în cadrul festivalului internațional de literatură – Discuția secretă, Arad.

LAURIAN POPA Născut în 1980 trăiește și lucrează în Arad, România. Este conferențiar universitar la Facultatea de Design, Universitatea„Aurel Vlaicu” din Arad. În practicile sale artistice este preocupat de pictură și animație experimentală. Dintre proiectele personale (selecție): Soft Object-Khunsthale Bega Timișoara; Obiecte disfuncționale – Arkadia Shortfes Corbu, România; Disfuncțional – CAV Centrul Artelor Vizuale și Multimedia București; Memorii organice – MAG, Como, Italia; După fugă – Új Kriterion, Miercurea Ciuc; Spații și obiecte pentru nimic, Muzeul de Artă Arad; Spații închise – Galeria Machina Fondazzione Varrone, Rieti, Italia; Proiecte de grup (selecție): GPS – Geometrii Post Sistem în arta românească de acum, maRE – Muzeul de Artă Recentă, București; Media Art Festival Arad – MNAC, Muzeul Național de Artă Contemporană București; Life or something like that – Molly Krom Gallery New York, USA; Internet of Ki – Muzeul de Artă Arad. În 2019, Uniunea Artiștilor din România i-a acordat premiul pentru pictură.

MIRCEA SOLCANU s-a născut la Constanța în 1976. Este absolvent al liceului Teoretic Mihai Eminescu, din Constanța – secția istorie – științe sociale și al Facultății de Comunicare și Relații Publice (SNSPA). Își începe cariera de jurnalist în 1993 la Radio Sky alături de Andrei Gheorghe, iar din 2005 până în 2014 a fost prezentatorul emisiunii „Povestiri de noapte”, la postul de televiziune Acasă TV. Una dintre cele mai prolifice perioade profesionale a fost în perioada 2002-2004 când  a fost secretar artistic al Teatrul de Balet clasic si contemporan „Oleg Danovsky”. În anul 2022 a finalizat cursurile de licență, în specializarea Arta Actorului din cadrul Facultății de Arte, din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța. Recent  a interpretat rolul principal într-un scurt-metraj studențesc intitulat ”Botez”

Ana Toma | TOMAGRAPH este artist vizual cu preocupări în zona graficii, instalației, fotografiei și scenografiei. Grafician și co-fondator al Casei de Editură Max Blecher. Din 2008, se implică în organizarea unor evenimente cu profil cultural, cel mai cunoscut fiind Clubul de lectură Institutul Blecher. Instalațiile ei au alcătuit o serie de expoziții personale la Fundația TRIADE din Timișoara, Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi, Diptych Art Space (București), „Casa cu Lei” din Bistrița și Celula de Artă (București). Semnează scenografia spectacolelor marca Toma&Toma. În 2023 a creat DARAVERE concept store (București), pe care îl manageriază.

MIHAI ZGONDOIU  (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Între anii 2014-2021 predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai a fost iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013). A câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle – selecția românească (2019). În 2018 a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană – București, iar în 2019 expozițiile „Young Blood” din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și „Electrecord – Romania in vinyl covers” din cadrul Festivalului de Artă Europalia – Bruxelles.

În practica sa artistică, oscilează cu lejeritate într-o arie largă de genuri și tehnici vizuale, de la desen, colaj și print experimental, la video-instalații, acțiuni-performance și intervenții urbane. Proiectele sale evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news.

Cele mai recente expoziții sunt: „Re-Conception”, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), “The Uslan International Woodcut Biennale”, Uslan (2019), “JCE Contemporary Art Bienalle”, The Belfry – Montrouge (2019), “Fragments”, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), “HIT” – Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4”, Rezidența Scena9, București (2020), Beyond other horizons, Palace of Culture / Art Museum, Iasi (2020), M.A.F.A.7(Media Art Festival Arad), Kinema Ikon, Art Museum – Arad (2020), Bucharest School, Art Safari Contemporary Art Pavilion, Bucharest (2020), Clubul sportiv al artelor, Muzeul de Artă Recentă, București (2021), Puls 20, Kunsthalle Bega, Timișoara (2021), Omul aproximativ 3.0, Kunsthalle Bega, Timișoara (2022).