23 de poete la ediția a XVI-a a Maratonului de Poezie și Jazz, în Noaptea Europeană a Muzeelor

Sâmbătă, 18 mai 2024, între orele 19.00-22.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din București (Calea Victoriei nr. 88), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XVI-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. Evenimentul celebrează Noaptea Europeană a Muzeelor.

23 de poete din generații literare diferite vor susține lecturi publice de câte aproximativ 6 minute: Cătălina Bălan, Magda Cârneci, Ioana Crăciunescu, Cristina Drăghici, Domnica Drumea, Diana Iepure, Nora Iuga, Ioana Greceanu, Ligia Keșișian, Cătălina Matei, Oana Cătălina Ninu, Sanda Panait, Gabriela Panaite, Simona Popescu, Alina Purcaru, Andra Rotaru, Livia Roșca, Carmen Secere, Ioana Iuna Șerban, Gabriela Toma, Miruna Vlada, Florina Zaharia, Emilia Zăinel.

Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Oana Cătălina Beța, Nadia Trohin și Mircea Tiberian. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru.  

”Un maraton al poetelor și al interpretelor de jazz ne oferă și stilistici explozive, polifonice, și, mai ales, biografii subiective și lumi posibile, unele mai autentice și mai spirituale decât lumea noastră de azi pe mâine”, a mărturisit Dan Mircea Cipariu.

Organizatori: Primăria Municipiului București  prin Muzeul Național al Literaturii Române din București, APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” din București  și asociația EURO CULTURART. Parteneri: CopyRo și Opera Scrisă.ro. Co-producător: Radio România Cultural.

AgențiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.

Intrarea la eveniment este gratuită.

Programul Maratonului de Poezie și Jazz, ediția a XVI-a

 

19.00 / intro muzical MIRCEA TIBERIAN

19.02/ Dan Mircea Cipariu, prezentare Maraton

19.04/ recital  Nora Iuga

19.12 / recital Ioana Crăciunescu

19.18/ recital Magda Cârneci

19.24/ recital Simona Popescu

19.30/ recital Ioana Iuna Șerban

19.36/ muzică MIRCEA TIBERIAN (8 min)

19.44/ recital Domnica Drumea

19.50 / recital Andra Rotaru

19.56/ recital Florina Zaharia

20.02/ recital Oana Cătălina Ninu

20.08/ recital Livia Roșca

20.14/ recital Cătălina Bălan

20.20/ recital Alina Purcaru

20.26/ muzică NADIA TROHIN & MIRCEA TIBERIAN (10 min)

20.36/ recital Miruna Vlada

20.42/ recital Cătălina Matei

20.48/ recital Gabriela Toma

20.54 / recital Ligia Keșișian

21.00/ recital Ioana Greceanu

21.06/ recital Diana Iepure

21.12/ Muzică OANA CĂTĂLINA BETA & MIRCEA TIBERIAN (10 min)

21.22/ recital Gabriela Panaite

21.28/ recital Carmen Secere

21.34/ recital Cristina Drăghici

21.40/ recital Emilia Zăinel

21.46/ recital Sanda Panait

21.52/ final DMC, echipa RRC,

Muzică NADIA TROHIN & MIRCEA TIBERIAN (8 min)

22.00 – Final

 

CĂTĂLINA BĂLAN (n. 1995, Chișinău, Republica Moldova) este absolventă a Secției franceze a Facultății de Științe Politice, Universitatea din București (2017) și a masteratului de Diplomație în Economia Internațională, Academia de Studii Economice, București (2019). Între 2011 și 2014 a lucrat ca PR junior al Editurii Casa de Pariuri Literare. A debutat cu poezie la 13 ani, în Stare de Urgență, proiect publicistic nonconformist al unor oameni de artă de pe ambele maluri ale Prutului. Publică poezie, proză, recenzii și analiză politică în mai multe reviste (Observator cultural, Contrafort, Revista la PLIC etc.). Prezentă în antologii de poezie și proză din România, Republica Moldova, Franța, Belgia. În 2019 a publicat volumul de poezie Cutii (Ed. Paralela 45, colecția „Avanpost”). În prezent este director de marketing al Editurii Paralela 45.

 

* * *

 

ultima oară ne-am întâlnit la restaurantul chinezesc din centru

o bombă sinistră și cam insalubră

dar era exact ca-n filmul acela

in the mood for love

cu lampioane, lumini și umbre

am trecut mai întâi printr-un hol lung și îngust

pe care erau pictați dragoni și f lori de cireș

mă așteptai la masa din colț

comandaseși o friptură de rață (sau de câine)

întârziasem o oră

mergeam împreună luam taxiuri

eram o echipă

iubirea trebuia să fie ceva frumos

la 16 ani

credeam că ești infinit mai înțelept decât mine

și mai deștept

mă apropii de 23 și nimic din deșteptăciunea aceea mitică

nu s-a revărsat încă asupra mea

plătitul facturilor mă va face în cele din urmă

un om serios

 

 

p.s.

pe Natalie Portman nu o suport de pe vremea când

eram în tandrețuri

și-ai zis că e actrița ta preferată

noi nu ne mai vorbim

dar Natalie Portman rămâne

 

Cătălina BĂLAN

 

MAGDA CÂRNECI. Absolventă a Facultăţii de Istoria și Teoria Artei la București, cu un doctorat la Paris, la École des Hautes Études en sciences sociales, cu numeroase burse de cercetare în domeniu, Magda Cârneci este critic și istoric al artei. Dintre volumele publicate, amintim: Ion Țuculescu (Meridiane, 1984), Arta anilor `80. Studii despre postmodernism (Litera, 1996), Artele plastice în România 1945-1989 (cu o addenda 1990-2010) (Polirom, 2013).

A debutat ca poetă sub pseudonimul Magdalena Ghica, în 1975, în revista România literară, pseudonim pe care a continuat să-l folosească până în 1989.

Hipermateria (Cartea Românească, 1980) marchează debutul autoarei în volum. Alte volume de poezii: Poeme politice (Axa, 2000), Poeme Trans (Tracus Arte, 2012), antologia apărută în colecția Opera poetică la Cartea Românească în 2017. Este prezentă cu poezii în numeroase antologii și volume colective în țară, dar și cu traduceri în italiană, franceză, germană, engleză și greacă. În 2021, apare la Polirom cea de-a treia ediție a singurului său roman, FEM, aflat pe lista scurtă a PEN America Literary Awards 2022, la categoria traducere.

Președintă de onoare a PEN România (pe care l-a condus între 2011-2019), Magda Cârneci este în prezent director editorial al revistei de arte vizuale ARTA.

În februarie 20204, la Editura Casa Radio-Radio România i-a apărut audiobookul Insurecţii / Incantaţii.

 

 

Odă pentru Europa

 

Să mai visăm încă la ea ?

Oare nu ne-am săturat de această ciudată himeră?

Să-i lăsăm pe teoreticieni și poeți să-și scrie textele întortocheate

Să-i lăsăm pe birocrați să ne preschimbe viețile în legi, bani, plictiseală

Să lăsăm popoare mari și mărunte să se complacă în micile lor atitudini

Și să se ducă să doarmă   din ce în ce mai adânc  în casele lor drăguțe de țară

 

Cu toate acestea.

Toți suntem la fel. Toți suntem leneși. Toți suntem anxioși. Toți suntem limitați.

Toți suntem mai mult sau mai puțin idioți.

 

Cu toate acestea.

 

De ce să devenim din ce în ce mai sensibili ? Din ce în ce mai deschiși ? E plictisitor.

De ce să gândim din ce în ce mai larg și mai amplu ? De ce să suportăm atâta

diferență ? E epuizant. De ce să acceptăm prea multă diversitate ? E insuportabil. Sau atâta complexitate ? De ce trebuie să devenim continentali ? Și intercontinentali ? Și universali ? Și globali ? Și poate cosmici ?

 

Cu toate acestea.

 

Europa e numai un nume. Europa e doar o poveste. Europa e un fel de magie. Europa e un timbru ieftin pe o scrisoare. Europa e un vis al unor idealiști. Europa e o mantră care poate transforma realitatea. Europa e un mecanism uriaș și greoi. Europa e prea multă economie și politică și jurisdicție și norme și regulamente. Europa e prea mult formată din politicieni și lobbiști și specialiști și diplomați și traducători. Europa e prea complicată. Europa e aproape imposibilă. Europa e un coșmar. Sau o utopie distopică. Europa cere prea mult de la noi. Europa e o mantră care ne poate transforma mult prea mult.

 

Cu toate acestea.

 

Există în noi o tendință adâncă, o atracție, un dor. Există o nevoie uriașă s-o facem, s-o avem. Ceva în noi însetează după ea. Ceva în noi aspiră spre ea. În ciuda tuturor frământărilor și contradicțiilor. Există un vis să fim Una. Există a vastă unitate care ne va pătrunde treptat simțurile și mințile. Bietele noastre minți încă limitate. Mințile noastre încă înfricoșate. O uriașă armonie ne va integra pe toți în cele din urmă. Trebuie să fim răbdători. Și tenaci. Și vizionari. Și plini de speranță.

 

În ciuda a toate.

 

Magda CÂRNECI

 

IOANA CRĂCIUNESCU (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: „Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; „Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; „Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; „Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; „Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; „Supa de ceapă / Soupe à l’oignon”, Editura Brumar, Timișoara, 2007; „Mon general”, Editura Tracus Arte, 2017, „Piața Chibrit”, Editura Charmides, 2017. În 2021, a publicat volumul de poezie „Chit sau dublu”, Editura Charmides, care a primit Premiul APLER -Cartea de Poezie a anuui 2021.  Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978).

 

AMĂNUNTE ŞI LOCURI

 

Locuiesc lângă un templu grecesc
nu departe gospodine lucioase
stau la coadă la măsline.

Câţiva îngeri neputincioşi
îmi susţin cu lira
balconul dinspre stradă.

Mama mea spală şi calcă rufele viitorilor
morţi.
Tatăl meu urlă şi calcă urmele lor
sub pământ.
Sora mea scrie-n neştire pomelnice
dumnezeu ca o placă stricată-i dictează
străbunica îmbrăcată-n voal
cu patine-n picioare, pe ochiul albit
al nopţii
cu mine de mână atent patinează.

În căzi de alamă fac baie
puţinii copii pe care vreau să nu-i am.

Locuiesc lângă un templu grecesc.
Agripina o cheamă pe femeia care mătură strada.
Agripina o cheamă pe femeia întunericului
în care se varsă lăzile de gunoi ale memoriei mele

 

Ioana CRĂCIUNESCU

 

 

CRISTINA DRĂGHICI este medic rezident pediatru și poetă. A debutat editorial cu volumul „Anticorp” în 2019, la Editura Charmides, a susținut lecturi publice la Institutul Blecher, Dactăr Nicu’s Skyzoid Poets, Poets of the East, Fractal. A publicat povestiri în Cartea Sângeorzului, volumul II – 2022, Editura Charmides, a fost performer în cadrul seriei SWORDS – Spoken Word Sesssions.

 

Iron sky

Vine o zi când ce e trăit nu se mai poate scrie, nu se mai poate bea.
Mă liniștește doar gândul că un melc încearcă să reziste curenților.
Urci, cobori, urci, cobori.
Îți încredințezi corpul marelui păpușar,
respecți o singură regulă: nu faci rău.

Vine o zi când ți se spune că ești iubit
dar nu poți fi însoțit mai departe.
Icnești, cineva a ridicat melcul și l-a strivit între palme.

 

Cristina DRăGHICI

 

 

DOMNICA DRUMEA (n. 1979) este poetă și traducătoare. Este membră fondatoare a primei mișcări literare importante post-2000 din România, Fracturi. A debutat în 2004 cu volumul Crize (Editura Vinea), volum care a fost distins cu Premiul pentru Debut al Asociației Scriitorilor din București. În 2009 a publicat volumul Not for Sale la Editura Cartea Românească, iar în 2014 a publicat volumul Vocea la Editura Charmides. A tradus mai multe cărți de literatură contemporană din limba engleză. Poemele sale au fost traduse în suedeză, franceză, germană, rusă, cehă.

 

***

Sunt dimineţi

în care mă izbeşte

precaritatea fiziologică a vieţii

în forma ei cea mai brutală

aş vrea atunci să-ţi deschid

pieptul

şi să mă ghemuiesc acolo,

înăuntru,

să cresc din tine

ca o tenie lascivă şi îndrăgostită,

să mă rotesc în neştire în jurul axei tale

o floare a soarelui

în rut

sub clopotul de fontă al melancoliei

 

Domnica DRUMEA

 

IOANA GRECEANU a debutat în anul 1997, în revista „Luceafărul”, iar în volum, în anul 1999, la Editura Eminescu, cu „Poeme în pierdere”. Alte volume publicate: „Singurătatea poartă o pelerină roșie” (2003, Editura Junimea, Iaşi); „Cu o sabie imprevizibilă începe ziua” (2007, Editura Ion Vinea, București), antologia bilingvă româno–albaneză în tălmăcirea poetului și traducătorului Baki Ymeri, „Recviem pentru omul din cub” (2011, Editura Junimea, Iași); „Fragment dintr-un viu” (2012, Editura Tracus Arte, București); „Noduri, verigi și răsuciri” (2017, Editura Tracus Arte, București). Colaborări la revistele: Viaţa Românească, Contemporanul – Ideea Europeană, Convorbiri literare, Literatorul, Poesis, Vatra, Oglinda literară etc

Premii literare: Premiul internațional de literatură „Coroana Carpaţilor – Karpatcka Korona”, Ucraina – Romania, 2003, Satu Mare; inclusă în Arhivele Centrului biografic internațional – Cambridge, Anglia și în Arhivele Institutului biografic American; Participare  la Simpozionul internațional al Artelor, Washington, D.C., SUA – 2000; Premiul pentru Poezie la Concursul Național „Duiliu Zamfirescu” – Focșani, 2004, Premiul APLER – 2012 etc. A participat la nenumărate lecturi publice de poezie.

Membră a Uniunii Scriitorilor din România – Filiala București Poezie (din 2005).

 

Văd, îmi ies ochii

 

privirea în jos

pe cuvinte: ciupituri

alerta degetelor

inflamate, agresive, rapace

 

guri multiple sugând din același cuvânt

 

scapă

câte

ceva

cine

va

semi

viu

 

nu este viu daca nu este îngropat în text

 

pe scară delirează

alt

cineva

scara apare

și dispare

în vis

uneori visul este atât de nesănătos

 

o mie de mâini: comandament de cuțitari

cu necorelări

 

uită-te, mâna

nu tremură, se convertește pe cuvânt

 

cuvinte: retractile

viermănoase

paranoice

ostile

spasmodice

erotice

poemul: locul incestului dintre cuvinte

poemul : minimalist ca o bara de fier

cutiuță cu cifru : conținutul sunt eu

 

apasă aici

până la sânge : nu-ți face griji

pentru hemoragie

slava Domnului pentru violență

dacă nu este degeaba

 

eu nu-mi revin după ce mă golesc

țevi.țevi astupate.țevi destupate violent.

 

angoasa face versuri bune din cuvinte care pierd sânge

din cuvinte care abia mai respiră,la fel

ca plămânii atinși de ftizie

 

carnea este învinsă de ficțiuni

 

îmi fac o fotografie așa cum nu sunt

nu-mi mai este

frică

de mine

 

Ioana GRECEANU

 

NORA IUGA s-a născut în 4 ianuarie 1931. Poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a PEN Club. A publicat volume de versuri, printre care: „Vina nu e a mea” (1968), „Captivitatea cercului” (1970), „Opinii despre durere” (1980), „Inima ca un pumn de boxeur” (1982, 2000), „Piaţa cerului” (1986), „Dactilografa de noapte” (1996, 2010), „Spitalul manechinelor” (1998, 2010), „Autobuzul cu cocoşaţi” (2001, 2010), „Petrecere la Montrouge” (2012), „Câinele ud e o salcie” (2013), „ascultă cum plîng parantezele” (2016), ”Fetița striga-n pahar” (2023). Volumele sale de proză şi poezie au fost traduse în mai multe limbi. A tradus peste 30 de titluri din operele lui Nietzsche, Strindberg, Celan, Junger, Günter Grass, Elfriede Jelinek, Herta Müller etc., dar şi cărţi pentru copii. În anul 2007 a primit Premiul „Friedrich-Gundolf’, oferit de Deutsche Akademie fur Sprache und Dichtung, Darmstadt. La recomandarea preşedintelui Republicii Federale Germania, Joachim Gauck, în anul 2015 este decorată cu ordinul „Crucea de merit” în grad de cavaler. În anul 2017, preşedintele României, Klaus Iohannis, i-a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor. La Editura Polirom a publicat romanele „Sexagenara şi tînărul” (2004, 2012), „Săpunul lui Leopold Bloom” (2007), „Hai să furăm pepeni” (2009, 2015), „Harald şi luna verde” (2014, 2016) şi „Lebăda cu două intrări” (2016, 2017), „Hipodrom” (2020).

 

***
uneori din lipsă de întâmplări
cerul e alb

după ce strângi fața de masă
după ce fereastra de vizavi
te lasă în pace
îți recitești ultimele versuri
aștepți cu degetul pe o virgulă
închizi ochii
parcă îți tragi pe minte o scufă de lână

acum se apropie gândul parașutistului
care s-a prăbușit ieri
„infinitul e un fel de a vedea al morților”
spunea cineva și iată observatorii
în sala de disecție rănile încep să verse
trupul se îmbracă într-o placentă de sânge
un făt uriaș
își bombează amenințător liniștea

 

Nora IUGA

 

DIANA IEPURE

Născută la 20 noiembrie 1970 la Chișinău. Absolventă a Facultăţii de Istorie a Universității de Stat din Chișinău. Responsabilă de PR & Comunicare la Editura Paralela 45. Coordonează, la aceeași editură, colecția ,,Prima dragoste”, prima colecție de literatură română contemporană, dedicată publicului Young Adult din România.

Cărţi publicate: Liliuţa, Editura Vinea, 2004; O sută cincizeci de mii la peluze, Casa de Pariuri Literare, 2011; În rest, viața e frumoasă, Casa de Editură Max Blecher, 2021.

Traduceri: Nicolae Velimirovici, Tărâmul inaccesibil, Editura Cathisma, 2007; Boris Akunin, Moartea lui Ahile, Editura Humanitas, 2008; Iarnă rusească, antologie de povestiri din clasici ai literaturii ruse, Editura Ratio et Revelatio, 2013; Pagini alese din literatura rusă a secolului al XIX-lea, Editura Corint, 2017; Serghei Timofeev, Aparatele unui timp liniștit, Casa de Editură Max Blecher, 2021; Alexei Salnikov, Petrovii în vremea gripei, Editura Paralela 45, 2021.

Poeme publicate în zeci de antologii și volume colective din România și de peste hotare.

Premii: Premiul Grand Underground al revistei electronice Tiuk!, 2010; Premiul Tiuk! pentru poezie pe anul literar, 2011; Premiul Republica la Salonul Internaţional de Carte de la Chişinău, 2012, Premiul Revistei Ateneu, 2022

Nominalizări: Premiile „Sofia Nădejde” pentru Literatură Scrisă de Femei, 2021

Poemele i-au fost traduse în engleză, neerlandeză, franceză, macedoneană, slovacă, poloneză, rusă.

 

în Suedia

în suedia oamenii fac curățenie înainte de moarte,

dar asta nu are legătură cu moartea decât tangențial

de fapt, e un concept oarecare

foarte util, prgamatic

mulți îl folosesc când vine vremea să iasă la pensie

mutându-se într-o locuință mai mica, trebuie să scape

de lucrurile vechi

și atunci ce să arunce?

cutii îngălbenite de bomboane, ziare aduse din călătorii

vederi, magneții de frigider

mici suveniruri care li se păreau înainte atât de haioase

dar să nu vobim despre moarte

când încă suntem fizic și moral activi

servicii de ceai și cafea, pahare, cărți, hărți

cuțite, degetare

ce lăsăm, ce luăm

din ceea ce am fost sau am fi putut deveni

 

Diana IEPURE

 

LIGIA KEȘIȘIAN este poetă și traducătoare, membră a PEN Club România. A debutat în 2017 cu volumul de poezie „Mici cutremure”, urmat de „Miss Houdini”, în 2019, la editura Charmides. Cel de-al treilea volum, „Anul tigrului de apă”, a apărut în noiembrie 2023 la Casa de Editură Max Blecher; în urma publicării sale, Ligia a fost laureată a premiului Tânărul Scriitor al anului 2023 în cadrul Galei Tinerilor Scriitori. Volumul este de asemenea nominalizat la Premiile Observator Cultural.

 

Interior

 

Nu-ți scriu. Zilele astea ploioase din București
sînt cele mai frumoase. Clădirile dispar, rămîn doar oamenii

cu ochii lor sclipitori și triști și jucăuși și triști
în scaunele cu rotile trase prin amintiri
cu prima dragoste, prima beție, ultima noapte în tundră,

toate lucrurile ruginii care te poartă mai departe prin lume.

 

Nu-ți scriu. Vreau să fii atent la femeia frumoasă

de lîngă tine,

să îi gătești o supă caldă, să îi mîngîi părul.

 

Cît de frumos e orașul cînd plouă,

nimeni nu mai ascunde nimic.

 

Nu-ți scriu. Așa, e ca și cînd am exista
doar ca un cimpanzeu de porțelan prăfuit
în biblioteca unei familii care urmează să se mute.

 

Ligia KEȘIȘIAN

 

 

CĂTĂLINA MATEI (n. 1988, București) a absolvit Facultatea de Litere și masteratul de Teoria literaturii și literatură comparată din cadrul Universității Naționale din București, urmând, în paralel, cursurile Facultății de Interpretare Muzicală (UNMB).

A câștigat câteva concursuri literare, unul dintre ele având ca urmare debutul ei la editura Tracus Arte în 2014, cu volumul de poezii Lanul cu sârme întinse. În 2022, la editura CDPL, îi apare volumul Iubirea pentru morți e cea mai mare. 

Timp de patru ani a fost redactoare la editura Tracus Arte. A tradus câteva texte literare, printre care, împreună cu Diana Geacăr, antologia Poeme alese de Anne Sexton. Din 2013 până în 2019, a condus cafeneaua literară Tramvaiul 26.

În prezent, predă română și muzică. Este doctorandă la Facultatea de Litere din București, unde ține și un seminar de teoria literaturii.

 

nimeni nu mi-a spus că atunci când mă fac mare

o să  ocup din ce în ce mai puțin spațiu în viața mea

ce cântărește mai mult 1 kilogram de fier sau un kilogram de pene?

o oră dintr-o viață de mamă sau o oră dintr-o viață de tată?

o zi din viața șefului sau o zi  din viața angajatului?

viața unui copil din Palestina sau viața unui copil din Israel?

 

nimeni nu mi-a zis nici că echitatea e o noțiune abstractă

că pământul va mai avea resurse doar pentru câteva zeci de ani

că rafturile de self help vor dubla rafturile suplimentelor alimentare

1073 de titluri într-o singură librărie care-ți spun să manifești

manifest. 7 pași pentru a-ți transforma viața. darul. 12 lecții pt a-ți salva viața. omul devine ceea ce gândește. puterea gândului rostit. folosește-ți forța gândului pentru a atinge succesul. Începe cu de ce. cum ne inspiră marii lideri a.î. să trecem la acțiune. mindset. manifestarea. aliniază-ți scopurile folosind alchimia Universului.

zecile de mii de copii au murit în război fără să apuce să citească secretul

ești nefericit, nu ai manifestat

ești mort, nu ai manifestat

 

Cătălina MATEI

 

 

OANA CĂTĂLINA NINU (pseudonim al Oanei-Cătălina Ninulescu) s-a născut pe 2 mai 1985 şi a absolvit Facultatea de Litere a Universității din Bucureşti (2008), urmată de două masterate pe literatură română și literatură franceză (2010). A debutat cu volumul de poezie Mandala (Editura Vinea, 2005; ediția a doua – carte și ediție sonoră – în 2021 la Casa de pariuri literare). Al doilea volum de poezie, stările intense, a apărut în 2018 la Casa de pariuri literare. Înainte de debutul editorial, a câștigat Premiul I la Festivalul de Poezie „Prometheus“, organizat de Fundaţia Anonimul și revista România literară (2004).

Volumul de debut, Mandala, a obținut, pentru anul 2005: Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu – OPERA PRIMA, Premiul Iustin Panţa pentru debut, Premiul de debut în poezie al filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România, Premiul de debut al Colocviilor Revistei Tomis.

Prezentă în antologiile: Generaţia 2000 (Pontica, 2004), Nasturi în lanul de porumb (Brumar, 2008), Poate ne vedem (Mirador, 2010), Veus Paralleles 9. Dels Carpats a la Serra d`Alcoi: Vuit poetes (Institucio de les Lletres Catalanes, Barcelona, 2011), Deranj (Nigredo, 2011), Un secol de poezie română scrisă de femei, volumul I (Cartier, 2019).

Poeziile sale au fost traduse în franceză, engleză, cehă, catalană. A participat la scrierea celui mai rapid roman din lume – Moș Crăciun & Co (Editura Art, 2012).

 

noaptea

un espresso latte în benzinăria de la marginea comunei

și tirurile negre pe drumul național la întoarcere

nimic altceva decât farurile gigantice lărgindu-ți pupilele

și noi

oameni arici cu pielea moale pe burtă

oameni plați cu fețele eviscerate cu carnea întoarsă pe dos

legănați de o tiribombă în sens invers

ascunși în norul de praf ca într-o scorbură

oameni cu aripi de libelule roșii și cu dinți puternici de șoareci

ne întoarcem unii spre alții

ne descleștăm fălcile

ne privim cu neîncredere

ca atunci pe deal la antene când am văzut bostanii cocoțați pe gard

și foarfeca de grădină și blana mistrețului plină de sânge

ca atunci când s-a făcut liniște brusc

și doar o sticlă de pet lovea ritmic scheletul metalic

și am înțeles

 

Oana Cătălina NINU

 

SANDA PANAIT (GLIGU). Născută în comuna Pechea, judetul Galati, la 29 Octombrie 1969, domiciliul în București. Profesie: Psiholog Clinician și Educațional. Licențiată în psihologie și sociologie în 2005, cu studii masterale  și multiple formări post universitare în  educație și intervenție terapeutică comportamentală. Președinte, cofondator si coordonator departamentul de psihoterapie și cercetare holistică la Asociația Română de Terapii în Autism și ADHD.

Debut literar în revista Luceafărul, în 1996, și editorial în 2000 cu volumul de poezii ”Fulgerul de nisip”. Prezentă cu poeme sau cronici literare în revistele Poesis, Antares, Cronica, Hyperion, Convorbiri Literare, Porto Franco, Qpoem etc. Din 2010 este  membră a Uniunii Scriitorilor din Romania. Are în pregătire un nou volum de poezie, ”Fata din spatele umbrelor”.  Își pregătește debutul în roman cu ”Noaptea Evreului”.

 

Milieul alb

 

Focul din sobă uită să mai ardă

Luna face echilibristică pe marginea lumii

Un înger înghețat strigă din foaia mototolită

 

Se aliniază planetele

Dimineața își măsoară poemele-n pahare goale

 

Interminabilă mahmureală

Frumusețea plutește în aburi bezmetici

Rotocoale de fum

Iz de mahorcă și resturi de iubire

 

Poeții beau și scriu

”Viața ca un milieu alb

Scrobit de mama”

 

Sanda PANAIT

 

GABRIELA PANAITE s-a născut la 25 iunie 1972, într-un sat de la poalele muntelui Ceahlău: Petru-Vodă, județul Neamț. Este filolog de profesie, absolvent al Facultății de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universității București, specializarea limbă şi literatură rusă, promoția 1994. După absolvirea facultății a lucrat în învățământ, în presă și, din 2001, activează în sfera comunicării publice. Are două volume de versuri publicate la Editura Vinea – ”Căderea din prinț” și ”Sora funestă” – precum și un volum de versuri în format eBook, ”Poeme fado de dragoste și moarte”, la Editura Letras (colecția Pessoa). Revista Luceafărul i-a publicat și câteva traduceri  din proza scurtă a lui Mihail Bulgakov.

 

Sora în visul sălbatic

 

 

Puberi goi, sub cea mai limpede apă,

îşi caută fraţii tihniţi.

 

Numai cu apele noastre se mai ridică amurgul,

noi le creştem,

cu noi,

de câte ori în lume este zi,

numai până la pieliţa noastră umflată

izbeşte ziua lucie din ape.

 

Ne păstrăm aşa,

trecem, pururi, oriunde

şi ne întoarcem oricând în culorile noastre.

 

Ce des suntem înecaţi aici

şi ce puţin ne pasă!

 

Puberi calmi,

orbiţi unul de altul şi fraţi, deopotrivă,

urcându-ne-n amurg

ca pe un mal.

 

Gabriela PANAITE

 

 

SIMONA POPESCU este poetă. Face parte din Grupul de la Brașov, împreună cu Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Marius Oprea, încurajați în liceu de poetul Alexandru Mușina și prozatorul Gheorghe Crăciun, care-și vor pune amprenta asupra lor și ca scriitori. În 2021 a publicat primul volum din seria Opera poetică (Editura Rocart), în care sînt incluse cărțile ei de poezie apărute în anii ’90 (Xilofonul și alte poeme, Juventus și Noapte sau Zi), și Cartea plantelor și animalelor (Editura Nemira, colecția Vorpal). În 2006 a publicat cartea de poezie Lucrări în verde. Pledoaria mea pentru poezie. În 1997 a apărut romanul Exuvii, ajuns între timp la ediția a 7-a (2018). A fost apropiată de Gellu Naum, despre care a scris două cărţi de critificţiune (Salvarea speciei. Despre suprarealism şi Gellu Naum, 2000; Clava. Critificţiune cu Gellu Naum, 2004). A publicat două cărți de eseuri: Volubilis (1999) și Autorul, un personaj (2015). Ține (și) cursuri de creative writing la Facultatea de Litere din București. A coordonat romanul colectiv Rubik (Editura Polirom, 2008), cu participarea a 28 de tineri scriitori, studenți. Este inițiatoarea Festivalului Gellu Naum, organizat de Muzeul Național al Literaturii Române.

 

Se poate

 

Se poate trăi și decapitat

se poate trăi fără să vezi culoarea roșie

se poate trăi autodecapitat, luînd-o de la capăt

și refăcîndu-ți corpul

se poate trăi îmbătrînind fără să cunoști maturitatea

se poate trăi împroșcînd sînge pe ochi

se poate trăi fiind bestial

se poate trăi fiind un banal

se poate trăi dormind cu ochii deschiși

se poate trăi avînd trei inimi

se poate trăi fără să nu dormi niciodată

se poate trăi mergînd doar cu spatele

se poate să trăiești fără să mănînci 2 ani nimic

sau chiar fără apă ani de zile

se poate trăi dormind trei ani încontinuu

se poate trăi fiind mascul și femelă în același timp

sau nefiind nici femelă și nici mascul

se poate trăi cu doar o bucată din tine

se poate trăi fără inimă, fără creier, fără stomac

se poate trăi dormind doar în aer

dar nu se poate fără instinctul viețuirii

chiar și cea mai mică zooidă vrea

să trăiască viața sa

de zooidă.

 

Simona POPESCU

poem apărut în ”Cartea plantelor si animalelor”, Editura Nemira

 

 

ALINA PURCARU a publicat trei volume de poeme:  rezistență (Cartea Românească. 2016), Indigo (Tracus arte, 2018) și Tot mai multă splendoare (Cartier, 2022), care a câștigat patru premii prestigioase: Premiul Cartea de poezie a anului, decernat în cadru Galei Tinerilor Scriitori, Premiul Observator Universitas, Premiul Z9 pentru Poezie și Premiul Leibniz pentru Poezie. Este coautoare a romanului colectiv Rubik ( Polirom, 2008), autoarea a două cărți pentru copii  şi coordonatoare a mai multor volume colective: Poveşti cu scriitoare şi copii (Polirom, 2014), 10.000 de semne/Otros 10.000 caracteros (antologie bilingvă de proză românească, în ediție româno-spaniolă, apărută la Editura ICR în 2017) și, împreună cu Paula Erizanu, a antologiei de poeme în trei volume Un secol de poezie română scrisă de femei  (Cartier). Este membră PEN și este prezentă cu contribuții în mai multe volume colective.

 

Priorități

 

Îmi cumpărasem niște haine ieftine și frumoase

nimeni nu plutea mai ușoară decât mine

simțeam că am tot ce mi-aș fi putut dori

atunci

când m-a prins ploaia

 

hainele se lipiseră de mine

și pielea mă ustura

ca și cum ar fi plouat

cu Domestos.

 

Acasă, căpătasem culoarea vopselei

din haine

o negreală întinsă

peste iritații care mă ardeau.

 

În loc să am grija de asta,

m-am apucat să spăl hainele,

poate le salvez.

 

Așa și cu amintirile.

 

Alina PURCARU

 

 

LIVIA ROŞCA (Lucan-Arjoca) este scriitor, jurnalist și inițiator de programe de educație prin cultură. Manuscrisul volumului ei de debut, „Ruj pe icoane”, a câștigat primul premiu pentru debut, organizat de Editura Cartea Românească în anul 2005 și  Premiului Național pentru Debut în Poezie „Mihai Eminescu”, 2006. Volumul „Ruj pe icoane” a fost distins și cu alte premii naționale și locale precum: Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Debut în poezie, Premiul Asociației Scriitorilor București pentru Debut în Poezie și nominalizare la Marele Premiu Prometheus Opera Prima, 2005, organizat de Fundația Anonimul.

În 2006 a publicat volumul de poezie „1+1>2”, sub numele  Livia Lucan-Arjoca, Editura Charmides, 2016.

Prezentă în antologiile de poezie „Literatura potenţială”, ed. Vinea, 2007, „Ultima generaţie, primul val”, ed. Muzeul Literaturii Romane, 2006, „Dragostea este pe 14 februarie”, ed. Vinea, 2010 și în antologia de eseuri „Cele patru dimensiuni ale feminităţii româneşti”, ed. Neverland, 2010. În 2015 a înființat Asociația 7 ARTE și a inițiat programul smARTkid, care înseamnă ateliere educative, creative şi recreative pentru copii şi tineri. Este antrenor de creativitate pentru atelierele smARTkid de scriere creativă, storytelling, lectură, jurnalism şi blogging, organizate de Asociația 7 ARTE. Până acum a coordonat  an de an caravane cu scriitori pentru copii în mediile rurale și în zone defavorizate.

 

Pielea a pierdut contactul cu creierul

Capilarele nu mai duc nicaieri

se varsă la capătul unui ţesut supurând

pâriaşe corozive de limfa

plimbă toxine prin corp

 

Cinica progresie

a bolii

ca descompunerea lentă

a unui aliment dificil digerabil

Capilare distruse

cozile florilor

care-au stat în vază

o săptămână

 

Într-o zi respiraţia de acetonă

În alta

de mere fermentate

E sufletul mort al celulelor

iese din corp

folosindu-ţi plămânii

 

 

Plamânii mi se deschid

respiră prudent ca două flori carnivore

Am o reţea întreagă de capilare

Pregătite oricând

sa-ţi pătrundă pielea

şi dendrite fine căutând conectarea la reţeaua ta nervoasă

fii o grefă

ba nu,

un organ transplantat cu succes

reacţionând la comanda reţelei mele nervoase

Vom fi  siameze

conectate la acelaşi creier

 

Mintea îmbolnăveşte carnea

emoţiile acestea

vinete

trec prin ţesuturi

Gândul acesta metalic

circulă-n sânge

străpunge celule

 

Unde e somnul

când

Carnea e trează

şi luptă cu mintea?

 

Livia ROȘCA

 

 

ANDRA ROTARU (București). Cărți publicate: Într-un pat, sub cearșaful alb (2005); Ținuturile sudului (2010); Lemur (2012); Tribar (2018). Lemur a fost distins cu premiul „Tânărul poet al anului”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori (2013), și a fost publicat în America, la Action Books, traducere de Florin Bican (2018). În 2017, texte din volumul Tribar au câștigat premiul revistei americane Asymptote Journal (traducere de Anca Roncea), iar în 2022 Tribar a fost publicat de Saturnalia Books, SUA. De asemenea, a fost publicat în Germania, la Elif Verlag (2022, traducere de Alexandru Bulucz). Autoarea a beneficiat de rezidențe literare în America și Europa.

 

Vară

 

era vară, ne așezam încet unii lângă alții,

priveam fântânile cu ochii mijiți, ca în apropierea unui soare.

 

particule mici ajungeau pe fețele noastre,

o apă străină, care strălucea.

 

urmele

ne întorceau chipurile în bătaia vântului.

 

nu știu cine erai, ne-am văzut în trecut.

există în acel loc o împotrivire

în jurul căreia gravităm,

în care pielea ta a început să se vadă.

 

în spatele nostru se întinde un pietriș – nu cunosc întinderea asta,

în fața noastră un lac cu vegetație cristalizată.

 

ți-aș spune să nu crezi: ce a apărut atunci se întâmplă o dată.

dacă ai uita acum, nu am fi pregătiți –

brațul tău pe care au fost scrise cuvinte într-o limbă străină,

umbrele lor pe piele: supraviețuitorii nu au urmași.

 

în ciuda risipei și persistenței sale, aroma de tuberoze a însoțit acel trup,

lyubimaya, „nebună copilă, ce-amesteci plăcerea”[1]

 

Andra ROTARU

 

CARMEN SECERE este membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala București-Poezie. A publicat poeme în cele mai importante reviste literare: România literară, Expres Cultural, Viața Românească, Euphorion, Ramuri, Ateneu, Steaua, Neuma, Orizont etc. A debutat cu volumul „aproape fericiți” (2018), pentru care a primit premiul „Horațiu Ioan Lașcu” al filialei Iași a Uniunii Scriitorilor din România (concursul național de poezie „Porni Luceafărul”, Botoșani, 2018). A mai publicat: „mon amour ma tristesse/ întâmplări de viață în est” (2019), „babilon/ macii lui monet” (2019), „viața ca o moarte ușoară/ ultima rotație completă a pământului” (2019), „viața pe gheață/ carmen contra carmen” (2020), „jucării cu gheare/ neoficial sunt frumoasă” (2022), „Blank” (2023).

Poezia sa a fost tradusă în engleză, franceză, italiană, spaniolă.

 

insula ne salvează pe toți

schimb ordinea lucrurilor după soare
masă dulap scaun pat de fier
pat de fier scaun dulap masă
masă pat de fier scaun dulap
oricum le-aș roti mirosul de vechi și golurile rămân
iar lumina ajunge mereu în colțul opus
mi-e dor să văd oameni râzând cu gura până la urechi
să-i îmbrățișez și să le spun uite acum și voi sunteți ca mine
și nu-mi mai e frică să trăiesc apoi să ne-aruncăm în ape
strigând că insula ne salvează pe toți
nici n-ar mai conta cine de cine s-ar agăța sau cine ar fi înecatul
orice se naște din exces sau din lipsă
miezul înseamnă echilibru și o promisiune ucigașă de libertate
sufăr din greșeală azi m-am trezit cu dureri
să mă gândesc la tine în mijlocul zilei mă scoate din minți
mai bine deșir puloverul din lână sau aleg fericirea în schimb
soarele ocolește patul de fier
în locul de la geam am două umbre
cealaltă e a ta

 

Carmen SECERE

 

 

IOANA IUNA ȘERBAN (n. 1990) este curator la MARe/Muzeul de Artă Recentă, poetă și doctorand la CESI/Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, unde scrie o lucrare despre nou în teorii și practici ale artei contemporane. A curatoriat expoziția Fete de vis: Idealul feminin în arta românească. A participat cu texte critice în cataloagele Mamuca, Diversitate Stilistică, Rai din Iad, Fete de vis: Idealul feminin în arta românească, GPS, Ștefan Ungureanu. Mapping Narratives, Time and Space, Marginali, izolați și excluși în arta românească, Din senin!, Arta și Orașul 1974-2021. A tradus cataloagele/volumele Mamuca: Mai Mult ca Abstractul, Florin Mitroi. Zile, Diversitate Stilistică cu răspundere limitată, Tricolor, GPS. Geometrii Post-Sistem în Arta Românească de Acum, Din senin!, CSA. Clubul Sportiv al Artelor, Arta și Orașul 1974-2021. Volumul de debut în poezie este Zero-Unu, apărut în 2014 la editura Brumar, volum ce a primit în 2015 o nominalizare la premiul Mihai Eminescu, Opera prima. În 2021, la editura Vellant, i-a apărut al doilea volum de poezie – Un viitor care se potrivește trecutului – volum însoțit de reproduceri după lucrări de Anca Mureșan. În 2022, la Gala Tinerilor Scriitori, volumul a primit o nominalizare pentru Tânărul Poet al Anului.

 

Fată cu pierce

 

Fată cu pierce care bei matcha și citești poemele mele

în capitala țării tale,

mă cunoști puțin

prin poza și short bio-ul din revista unde apar aceste traduceri

nu sunt vocea unei generații dar

pentru această după-amiază aș putea fi în mintea ta

exemplul de poetă balcanică

un fel de suvenir la breloc cu coloana lui Brancusi sau Sfinxul din Bucegi

o stâncă pe care strămoșii mei o investeau cu puteri magice

și pe care unii dintre contemporanii mei o trec la puteri tămăduitoare

aș putea fi un indicativ pentru frici și locuri de vacanță

pare că scriu despre realități românești

pare că realitățile românești sunt cele despre care scriu

dar poate ultima traumă remarcabilă a țării mele a fost comunismul

eu nu asta am prins

ci experiența globală comună

ca pe o franciză a unui demers ce există și-n țara ta și peste tot

cu mici variațiuni și defecțiuni conjuncturale

tulburător e când eșuează această franciză

la noi cel mai constant sentiment e cel de lehamite

sunt alți poeți care scriu mai bine despre asta

sunt prea sensibilă și am prea multe auto-condiționări

în discursul meu și de unde le-am smuls

a ieșit doar buruieniș

la ce-i magic acei poeți și cu mine ne raportăm diferit

și cu ce să ajute intențiile bune

vorbirea mi s-a format opunându-mă

în fond și tăcerea

gândești că-n limba mea toate astea trebuie să sune minunat

dar în limba mea nici nu m-ai observa

pură ca o bântuire.

 

Ioana Iuna ȘERBAN

 

 

GABRIELA TOMA (Chiltzinacani Ohtli) s-a născut în 27 februarie 1981, în București. A debutat cu volumul Cântecul geamănului (Editura Humanitas, 2009), câştigător al Concursului de Debut Literar UniCredit (poezie), ediţia a II-a. În 2022 a publicat volumul Crivacul (Editura Tracus Arte), care a primit, în 2023, Premiul AgențiadeCarte.ro la secțiunea Poezie. A tradus: Schiller și clasicismul (2022), Lakatos si Feyerabend (2022), Campanella (2022), Frantz Fanon (2022), Franz Rosenzweig (2022) din colecția Descoperă filosofia a Editurii Litera, Disonanța cognitivă (2022), Leadership (2023), Memoria. Amintire și uitare (2023), Mintea socială (2023), Motivația (2023), Psiholingvistica (2023), Mindfulness (2023), Evaluarea psihologică (2023), Abilități înalte (2024) din colecția Descoperă psihologia a Editurii Litera. În 2024 va publica romanul fantasy pentru adolescenți, intitulat Posh. În prezent, lucrează la un volum de interviuri.

 

Jurnal mexican: Jalcomulco

 

sâmbătă dimineața, în zori,

cineva îmi desenează pașii
înaintea mea.

calc pe pietrele de râu până în camera cu pereții violeți,

unde soarele răsare de două ori pe zi.

aștept înserarea, scorpionul traversează
încăperea gazdei,
urcă pe tavan,
înțepătura lui îmi umflă pielea,
mă lasă fără vedere pentru un timp.

 

noaptea, grădinile oamenilor se umplu de păpuși abandonate,
circuitul amintirilor rămâne deschis.
dimineața mijește în ochii cailor care merg în cerc
rotind crivacul în cealaltă parte a lumii
până ce moartea ne va despărți.

 

Gabriela TOMA

 

 

MIRUNA VLADA este scriitoare și cercetătoare în studii europene și balcanice. A studiat științe politice la București, Graz, Berlin și Ljubljana. A publicat patru volume de poezii: Poemextrauterine (editura Paralela 45, 2004), Pauza dintre vene (editura Cartea Românească, 2007), Bosnia. Partaj (editura Cartea Românească, 2014) pentru care a primit Premiul cartea de poezie a anului la Gala Premiilor Radio România Cultural și cel mai recent Prematur (editura Cartier, 2021). Selecții din poemele ei au fost incluse în mai multe antologii și traduse în 14 limbi străine. Este membră în comitetul director al organizației PEN Club România. Din 2013 are un doctorat în relații internaționale la SNSPA, unde acum predă și coordonează Centrul de Studii Europene. Are in pregatire un roman.

 

orice dragoste e o formă de reciclare/ istoria artei e o formă de reciclare

 

Am locuit mai întâi,

timp de 7 ani, în nudurile lui Schiele.

Mă așezam năucită

în contorsiunea aceea albastră a pielii lor

contururile oaselor lor lungi îmi ieșeau printre coapse

eram tot felul de femei slabe care

fumau prin plămânii mei cu gura ta

se dezbracau ca să se abțină

le deșiram părul se dezbrăcau doar ca să lase să

le doară privirea lui Schiele o menghină

singurele atingeri pe care le credeam atingeri

ceva se revărsa peste contururile lor acolo și devenea vânătaie

numele tău ceva improbabil masiv

până când am devenit cu totul inertă

abia târâtă afară din Schiele

pe treptele abatoarelor pe care le credeam atingeri

 

Apoi, când ai apărut tu, dintr-o pată roșie

și ai început să râzi la mine

m-am trezit direct în faldurile cu găuri ale lui Klimt

în luna august în siguranță zilele se întindeau ca o terasă

Am vomat foițe de aur

Am ținut de-o mână femei cu burta la gură și de alta cranii date cu ruj

Am folosit verde și albastru ca să plantez în loc să vorbesc

nu mai era nevoie să vorbesc

și în ziua aceea a plouat peste noi cu foițe de aur în Grădina Botanică

 

Am căzut în gol din Schiele și tu m-ai prins în Klimt

 

e atât de bine să respiri fără panică și fără repere

să cazi din nuduri și să te acoperi doar de foițe de aur și de speranță

 

Miruna VLADA

 

 

FLORINA ZAHARIA (n. 1975) este membră a Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Universitatea Dunărea de Jos, Facultatea de Litere (română-engleză) şi un Master în „Teoria şi practica textului”. În prezent este redactor-şef al revistei Dunărea de Jos din cadrul Centrului Cultural Dunărea de Jos Galaţi şi coordonator zonal al operascrisa.ro. Cărţi publicate: goală pe străzi, Editura Eminescu, Bucureşti, Premiul Uniunii Scriitorilor (Filiala Iaşi) pentru debut; possssssster, 1999, Editura Prier, Craiova, Premiul Nichita Stănescu; alextandru – manuscris de mângâiat, 2001, Editura Cartea Românească, Bucureşti; nueuflorina, 2004, Editra Vinea, Bucureşti; 1863 – 1894 aşteptarea fără braţe, 2007, Editura Opera Magna, Iaşi, Premiul Hyperion; eua, Editura Paralela 45, Piteşti, 2010; bandagebody, Editura Fundaţiei Culturale Antares, 2011; manifestrup, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2011; Cărţi-obiect: împreună cu Francisc Chiuariu, cartea interioară, Mogoşoaia, 2009; cartea trupului, Mogoşoaia, 2009; cartea pietrei, Mogoşoaia, 2009. În 2021, publică volumul de poezie #plânsul, Editura Junimea.

 

#liniște
m-am uitat în gând la tine tot timpul
am văzut cum îți înghițeai cuvintele
și tot ce venea după ele
totul.
totul ajungea în interiorul cărnii tale
și tu te înghițeai.

am văzut
cum îți adunai suprafețele ochilor
degetele
genunchii
și pielea ta cea mai albă
cea mai rănită
am văzut cum ai deschis ochii
cu ei încă închiși
ți-am văzut cuvintele
spuse tuturor
cum se așezau cuminți
pe locurile tale interioare
și tu te linișteai.

 

Florina ZAHARIA

 

 

EMILIA ZĂINEL este consultant în economie comportamentală și trainer senior la Behavi LAB. Este lector la Digital Hub Academy, Brașov, unde predă cursul de ”Customer Behavior”.

Este autoarea unui e-book de non-ficțiune Embracing Resilience: Overcoming Attachment Challenges, Amazon Authors (2023) și a două volume de poezii publicate la editura Tracus Arte: În afara timpului (2015) și Eram cu toții (2021).

În prezent, locuiește în București, România.

 

 

Legume însângerate

 

Acasă la mine

liliacul n-a înflorit niciodată,

magnolia n-a înflorit niciodată,

nici ghioceii, brândușele sau lalelele.

 

Acasă la mine înfloresc șanțurile de sânge,

primăvara dă peste ele,

împrăștiindu-le peste stratul de legume proaspăt săpat.

 

Sângele colorează grădina, iar răsadurile pleznesc

sub pământul moale și cald.

 

Acasă la mine, oamenii ne-aduc în dar flori și vin,

ca la-nmormântare,

iar noi le dăm la schimb un coș plin de zarzavaturi.

 

Emilia ZĂINEL

 

 

 

 

 

***

 

DAN MIRCEA CIPARIU (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul Scriitori pe Calea Regală, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2023, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro CulturArt, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro , spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad, Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER) și ale asociației Euro CulturArt. În 2022 publică volumul META VERS, însoțit de 7 desene de Mihai Zgondoiu, la editura Vellant. În 2023 publică Gloria Veselia și ursulețul Cipi, cu ilustrații de Raluca Neferu, la editura Ars Libri.

 

PROF. UNIV. DR. IOAN CRISTESCU, manager ( director general) al Muzeului Național al Literaturii Române din București. A absolvit Liceul Iulia Hașdeu și Facultatea de Filologie din București. A colaborat cu texte de critică de teatru și literară la revista Teatru, România literară, Tomis, Cuvântul, Convorbiri literare, Apostrof, etc.

A debutat editorial cu Dramaturgia lui Radu Stanca, inițial teză de doctorat. A publicat apoi Drama uitată, Drama liturgică/ teatrul religios. În pregătire Comedia uitată și Monografia Picu Pătruț. A fost și este coordonator al mai multor proiecte culturale, literare și artistice de anvergură națională și internațională.

A primit numeroase premii și distincții dintre care MERITUL ACADEMIC, acordat de Academia Română, 2018, Cavaler al Literelor și artelor Republicii Franceze, Premiul de debut al Asociatiei Scriitorilor din București, Premiul pentru management – Primăria Municipiului București, MERITUL ACADEMIC, acordat de Academia Română –  2019, Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler – Președinția României, Cavaler al Ordinului Sfântul Silvestru – Sfântul Scaun – Ordo Sancti Silvestri Papae, Premiul Lucian Blaga- Academia Română, 2023.

A fost director al Muzeului Național Filatelic. A fondat în urmă cu 15 ani Editura Tracus Arte, orientată spre literatura română contemporană.

Este profesor la Facultatea de arte a Universității Hyperion, unde predă Istoria teatrului românesc și universal, Teorii teatrale, fiind și decanul acesteia. Este președinte al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România.

 

CĂTĂLINA BETA. O prezenţă vocală tulburător de curată, expresivă şi fermecatoare, o voce care „îmbracă în catifea”, revelând prin cântul ei un suflet de o delicateţe rară. Cântăreaţă şi compozitoare, experimentând mai multe genuri muzicale (fusion, jazz, soul, pop, bossa nova şi choru, folk, blues), Cătălina Beţa face cunoştinţă cu jazz-ul în perioada facultăţii, în Iaşi, şi se îndrăgosteşte iremediabil de bogăţia inepuizabilă a acestui gen muzical. Câştigă premii importante la concursurile muzicale la care participă. După ce termină facultatea, se retrage câţiva ani din viaţa muzicală. În 2008 se mută în Bucureşti şi revine la vocaţia ei, muzica. Între anii 2016-2017 este studentă a Universității Naționale de Muzică București, secția Compoziție Jazz.

O voce de catifea pură, sensibilă, plină de subtilităţi şi nuanţe, dar și de forță totodată, își însușește tehnica vocală autodidact, încurajată de muzicienii cu care colaborează și de mentorii întâlniți de-a lungul timpului să își caute propria voce și să își lase amprenta personală în fiecare sunet. Din 2018 este activă și în zona belcanto, funcționând pe poziție de altista în Corul Regal, Corul Filarmonicii Ploiești și Corul Catedralei Romano-Catolice Sf Iosif, București. O prezență deja cunoscută și îndrăgită pe scena muzicii underground bucureștene, are o bogată activitate concertistică în Bucureşti şi în ţară.

 

NADIA TROHIN este o artistă cu personalitate bine conturată în peisajul jazzului autohton. Originară din Chişinău, unde a absolvit Colegiul Naţional de Muzică Ştefan Neaga, între 2000–2004 a fost solista grupului Millenium cu care a lansat albumele: Fata sihastră şi Creştini, Crăciunul a sosit. Şi-a definitivat studiile de licenţă, masterat şi doctorat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. În 2010 a fost premiată în cadrul Festivalului de Jazz de la Tg. Mureş şi în acelaşi an a început colaborarea cu pianistul Mircea Tiberian alături de care a înregistrat CD-ul La margine de Bucureşti, apărut în 2011, la casa de discuri Soft Records, iar mai târziu Aleea Cosmonauţilor (2019). A colaborat cu muzicieni de marcă ai scenei jazzistice, între care: John Betsch, Chris Dahlgren, Maurice de Martin, Mike Roelofs, Jerzy Małek, Martin Gjakonovski, Nicolas Simion ş.a.  În paralel cu activitatea concertistică, interpreta se implică activ şi în domeniul educaţional, fiind lector universitar în cadrul departamentului de jazz al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.

 

MIRCEA TIBERIAN (n. 1955, Cluj) este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați interpreți de jazz români. Și-a petrecut copilăria și adolescența la Sibiu, oraș de care se leagă debutul său muzical, în cadrul Festivalului Internațional de Jazz din 1974. De-a lungul anilor a urcat pe scenă alături de muzicieni precum Larry Coryell, Tomasz Stańko, Herb Robertson, John Betsch, Lisle Ellis, Maurice de Martin, Chris Dahlgren, Horst Nonnenmacher, Adam Pierończyk, Theo Jørgensen, Nicolas Simion și alături de artiști români de jazz extraordinari, precum Johnny Răducanu, Anca Parghel, Dan Mândrilă. În calitate de pianist și compozitor a lucrat în diverse set-up-uri de jazz, improvizație și New-Music.

Printre distincțiile pe care le-a primit se numără Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1990, 1996, 2000, 2003), Premiul „Muzicianul Român al Anului” (2003, 2007, 2008), precum și Bursa Enescu – Brâncuși, oferită de Institutul Cultural Român (2006).

S-a implicat în proiecte interculturale precum Liniada (2000), Agnus Dei (2001), Les annes folles de Bucharest (2004), Jazz and Cinema (2005 – prezent), Dark (2006), Eurotique (2006), Jazzy Tarot – musical susținut în cadrul Teatrului Metropolis București (2007-2008). Munca sa din ultimele două decenii este documentată în 19 albume, printre care: Magic Bird, Never Ending Story, Working Underground, Alone in Heaven, Hotel of Three Beginnings, Back To My Angel, Eleven, Viața lumii, Trei lumini, Palindrome.

Este doctor în Muzică și predă la Universitatea Națională de Muzică din București, unde coordonează Departamentul de Jazz, pe care l-a și înființat în anul 1991. Din 2004 este profesor în cadrul Academiei ICon Arts.

 

ANAMARIA SPĂTARU este în colectivul Radio România din anul 2000. A obținut licența în jurnalism la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și are un master în antropologie culturală și dezvoltare comunitară la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București. A colaborat cu materiale culturale la mai multe posturi precum: Radio România Actualitați, Radio România Internațional, Radio România Tineret și de mai mulți ani face parte din echipa postului Radio România Cultural în calitate de realizator de emisiuni. Fluxurile la care contribuie constant în această perioadă sunt „Născut în România”, „Ascultă Vocile de Azi”, „Poezie Românească”, GPS Cultural, Oraşul vorbeşte etc. În anul 2018 a coordonat campania „Centenarul meu”, în anul 2019 campania „30 de ani de Libertate”, în 2020 campania #acasă. A coordonat activitatea de PR a mai multor turnee naţionale de muzică clasică precum Pianul călător, Vioara Lui Enescu, Flautul de Aur. Colaborează cu echipa Gaudeamus pentru promovarea târgului și organizarea unor evenimente în cadrul acestuia. A publicat interviuri în: Revista Cultura, Revista Euphonia,  România Liberă, Adevărul, agentiadecarte.ro

Este producător al  evenimentelor culturale „Gala Tinerilor Scriitori” şi „Maratonul de poezie si jazz” încă de la primele ediţii.

 

MIHAI ZGONDOIU  (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Între anii 2014-2021 predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai a fost iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013). A câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle – selecția românească (2019). În 2018 a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană – București, iar în 2019 expozițiile „Young Blood” din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și „Electrecord – Romania in vinyl covers” din cadrul Festivalului de Artă Europalia – Bruxelles.

În practica sa artistică, oscilează cu lejeritate într-o arie largă de genuri și tehnici vizuale, de la desen, colaj și print experimental, la video-instalații, acțiuni-performance și intervenții urbane. Proiectele sale evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news.

Cele mai recente expoziții sunt: „Re-Conception”, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), “The Uslan International Woodcut Biennale”, Uslan (2019), “JCE Contemporary Art Bienalle”, The Belfry – Montrouge (2019), “Fragments”, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), “HIT” – Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4”, Rezidența Scena9, București (2020), Beyond other horizons, Palace of Culture / Art Museum, Iasi (2020), M.A.F.A.7(Media Art Festival Arad), Kinema Ikon, Art Museum – Arad (2020), Bucharest School, Art Safari Contemporary Art Pavilion, Bucharest (2020), Clubul sportiv al artelor, Muzeul de Artă Recentă, București (2021), Puls 20, Kunsthalle Bega, Timișoara (2021), Omul aproximativ 3.0, Kunsthalle Bega, Timișoara (2022).

 

***

Noaptea Muzeelor a fost inițiată în 2004 de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța. În prezent, Noaptea Europeană a Muzeelor este patronată de Consiliul Europei, de UNESCO si de Consiliul Internațional al Muzeelor. Eveniment de succes european desfășurat la nivel internațional, Noaptea Europeană a Muzeelor se află anul acesta la cea de-a XX-a ediție, fiind sărbătorită în toată Europa sâmbătă, 18 mai 2023.

• Site-ul oficial al evenimentului european: https://nuitdesmusees.culture.gouv.fr/
• Site-ul oficial al evenimentelor din România: https://noapteamuzeelor.org/

 

 

[1] Mihai Eminescu, „Când…”.